Romula

Astăzi, Romula este un subiect care a câștigat o relevanță fără precedent în societatea de astăzi. De la apariția sa, a stârnit un interes larg răspândit și a generat o serie de dezbateri și reflecții în diverse domenii. Romula a avut un impact semnificativ asupra vieții oamenilor, influențându-le deciziile, comportamentele și percepțiile. În acest articol, vom explora în profunzime impactul Romula asupra societății de astăzi, precum și implicațiile pe care le are pentru viitor. Vom analiza diferite perspective și opinii despre Romula, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și obiectivă asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.

Romula
Tip Castru legionar
Tip construcție Zid de piatră
Perioadă
de activitate 		- sec. VI-VII
Unități prezente Legio VII Claudia Philippiana [1] Legio XXII Primigenia Philippiana [2] V Macedonica

Numerus Syrorum Malvensium, cohors I Flavia Commagenorum [3] Cohorta I Flavia Commagenorum[4]

Limes Alutanus
Davă preexistentă Malva
Atestare Tabula Peutingeriana
Legături directe cu castrele Castrul roman Acidava Castrul roman de la Slăveni
Cod RAN 126754.01.02
Cod LMI OT-I-m-A-08527.02
Amplasare 44°10′0″N 24°24′0″E ({{PAGENAME}}) / 44.16667°N 24.40000°E
Localitate Reșca
Romula se află în România
Romula
Poziția castrului pe harta României
Modifică text Consultați documentația formatului

Istoricul cercetărilor și descriere sitului

După ridicare așezării civile la rang de municipium din vremea lui Hadrian, Colonia Romulensium este atestată din vremea lui Filip Arabul, în anul 248 d.Hr., într-o inscripție [5] de când zidurile orașului au fost reconstruite manu militari. S-au folosit Bauvexillationen legiunii XXII Primigenia p. F. din Germania Superioară207 și VII Claudia p. F. din Moesia Superioară implicate fiind în războiul împotriva carpilor din anul 247 d.Hr. Cele trei presupuse fortificați militare romane sunt situate în centrul localității de astăzi, în trei puncte denumite convențional A, B, C: în sud-est „Dealul Morii”, „Biserica Veche” la N și „Cetatea” spre V; toate punctele sunt suprapuse de construcții moderne. Cercetarea din anii 1968-1976 a lui D. Tudor și Cr. M. Vladescu din castrul auxiliar B laturile egale de 100 m. [6]

Dimensiuni

Castrul auxiliar A are un plan rectangular de 182 x 216 m și au putut fi delimitate două faze constructive. Prima aparține castrului de lemn și pământ ce prezintă un val de 7 m lățime și 1,85 m înălțime cu șanț a cărui deschidere are 6-7 m lățime și 2,5 m adâncime. A doua fază este construită în piatră cu un zid de cărămidă gros de 1,95 m ridicat în vremea lui Hadrian. Ultimul castru auxiliar este activ din epocă traianică până la mijlocului sec. III sau până când a fost abandonată provincia. Materialul tegular atestă aici prezența legio XI Claudia p. f., V Macedonica; legiunile VII Claudia Philippiana și XXII Primigenia Philippiana , numerus Syrorum Malvensium, cohors I Flavia Commagenorum; o unitate I SAG, încă apare pe un fragment de țiglă. [6]

Note

  1. ^ IDR II 325 IDR II 326
  2. ^ IDR II 326; ILD 135
  3. ^ IDR II 382
  4. ^ Tactica, strategie si specific de lupta la cohortele equitate din Dacia Romana, Petru Ureche
  5. ^ CIL III 8031 = ILS 510 = IDR II 324
  6. ^ a b Țentea, Matei-Popescu & Călina 2021.

Bibliografie

  • Țentea, Ovidiu; Matei-Popescu, Florian; Călina, Vlad (), „Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare. Partea 1”, Cercetări Arheologice, 28 (1): pp. 9–90 
  • Petolescu, C. C. (), Inscripții Latine din Dacia, vol. I 
  • Florescu, Gr; Petolescu, D. M. (), Inscripțiile Daciei Romane, II 
  • Dessau, H. (), Inscriptiones Latinae Selectae, I-III 


Lectură suplimentară

  • Cetatea Romula, Dumitru Tudor, Editura Muzeul regional al Olteniei, 1931

Legături externe

Vezi și