Sărăcie energetică

Astăzi, vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Sărăcie energetică. Acest subiect a fost obiect de studiu, dezbatere și reflecție de-a lungul istoriei, impactând diferite aspecte ale societății. De la apariția sa, Sărăcie energetică a declanșat o serie de transformări semnificative în domeniul _var2, generând atât admirație, cât și controverse. Prin acest articol, vom explora în profunzime diferitele aspecte legate de Sărăcie energetică, de la origine până la impactul actual, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect atât de relevant în prezent.

Case fără acces sigur la energie, cum ar fi electricitate, încălzire, răcire etc.

În țările în curs de dezvoltare și în unele zone din țările mai dezvoltate, sărăcia energetică este lipsa accesului la servicii energetice moderne în locuințe.[1] În 2022, 759 de milioane de oameni nu aveau acces constant la energie electrică și 2,6 miliarde de oameni au folosit sisteme de gătit periculoase și ineficiente.[2] Bunăstarea lor este afectată negativ de consumul foarte scăzut de energie, utilizarea de combustibili murdari sau poluanți și timpul excesiv petrecut cu procurarea combustibilului pentru a satisface nevoile de bază.

Indicii predominanți pentru măsurarea naturii complexe a sărăciei energetice sunt indicele de dezvoltare energetică (IDE), indicele multidimensional al sărăciei energetice (IMSE) și indicele sărăciei energetice (ISE). Atât măsurile binare, cât și cele multidimensionale ale sărăciei energetice sunt necesare pentru a stabili indicatori care simplifică procesul de măsurare și urmărire a sărăciei energetice la nivel global.[3] Sărăcia energetică exacerbează adesea vulnerabilitățile existente în rândul comunităților defavorizate și are un impact negativ asupra sănătății publice și a gospodăriilor, educației și oportunităților femeilor.[4]

Potrivit inițiativei Energy Poverty Action a Forumului Economic Mondial, „Accesul la energie este fundamental pentru îmbunătățirea calității vieții și este un imperativ cheie pentru dezvoltarea economică. În țările în curs de dezvoltare, sărăcia energetică este încă răspândită”.[5] Ca urmare a acestei situații, ONU a lansat inițiativa Energie durabilă pentru toți⁠(d) și a desemnat 2012 drept „Anul internațional al energiei durabile pentru toți”, care a avut un accent major pe reducerea sărăciei energetice.

Termenul „sărăcie energetică” este uneori folosit și în contextul țărilor dezvoltate cu sensul de incapacitate de a-și permite energie în casă. Acest concept mai este cunoscut și sub denumirea de „nesiguranță energetică a gospodăriilor”.[1]

Note

  1. ^ a b en Bouzarovski, Stefan; Petrova, Saska (). „A global perspective on domestic energy deprivation: Overcoming the energy poverty–fuel poverty binary”. Energy Research & Social Science. 10: 31–40. Bibcode:2015ERSS...10...31B. doi:10.1016/j.erss.2015.06.007. ISSN 2214-6296. 
  2. ^ en „Goal 7 | Department of Economic and Social Affairs”. sdgs.un.org. Accesat în . 
  3. ^ en Pelz, Setu; Pachauri, Shonali; Groh, Sebastian (). „A critical review of modern approaches for multidimensional energy poverty measurement”. WIREs Energy and Environment (în engleză). 7 (6). Bibcode:2018WIREE...7E.304P. doi:10.1002/wene.304Accesibil gratuit. ISSN 2041-8396. 
  4. ^ en „Gender equality and women's empowerment in UNDP”. Evaluation of UNDP Contribution to Gender Equality and Women's Empowerment. United Nations. . doi:10.18356/c121bb97-enAccesibil gratuit. 
  5. ^ en „Access2017”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Vezi și

Legături externe

  • en Tracking SDG7: The Energy Progress Report by the International Energy Agency (IEA), the International Renewable Energy Agency (IRENA), United Nations Statistics Division (UNSD), the World Bank, and the World Health Organization (WHO)