Săruri de rehidratare orală

În articolul de astăzi vom vorbi despre Săruri de rehidratare orală, un subiect care generează, fără îndoială, interes și curiozitate în multe persoane. Săruri de rehidratare orală este un subiect care a fost subiect de dezbatere și studiu de-a lungul anilor, trezind opinii contradictorii și generând un mare impact asupra societății. De la origini și până în prezent, Săruri de rehidratare orală a jucat un rol important în diferite domenii, influențând modul în care gândim, acționăm și ne raportăm la lumea din jurul nostru. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferite aspecte ale Săruri de rehidratare orală, vom analiza implicațiile sale și vom discuta despre relevanța sa astăzi. Pregătește-te să te cufunzi în lumea fascinantă a lui Săruri de rehidratare orală!

Un pacient bolnav de holeră bea săruri de rehidratare orală, în soluție

Sărurile de rehidratare orală sunt utilizate pentru a preveni deshidratarea, în special cea cauzată de diaree. În compoziția acestora se regăsește zahăr și diverse săruri, în general săruri de sodiu și de potasiu, și se administrează sub formă de soluție apoasă.[1] Terapia de rehidratare orală se realizează în majoritatea cazurilor oral, dar se poate realiza și prin intermediul unei sonde nazogastrice.[1] S-a estimat că utilizarea sărurilor de rehidratare orală scade riscul mortalității asociate diareei cu aproximativ 93%.[2]

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca în compoziția acestor săruri de rehidratare să se regăsească clorură de sodiu, citrat de sodiu, clorură de potasiu și glucoză.[1] Se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[3]

Utilizări medicale

Utilizarea terapiei de rehidratare orală prezintă un avantaj, și anume faptul că este mult mai puțin invazivă în comparație cu celelalte metode de rehidratare, precum este administrarea intravenoasă de fluide. Această terapie este de cele mai multe ori aplicată la copii, unde deshidratarea ușoară până la moderată este cel mai bine tratată cu săruri de rehidratare. Pacienții aflați sub tratament cu săruri de rehidratare orală ar trebui să consume alimente în șase ore și să revină la dieta normală în aproximativ 24-28 de ore.[4]

Sărurile de rehidratare orală mai pot fi utilizate și în tratamentul deshidratării la pacienții cu arsuri, în spitalele în care resursele sunt limitate.[5]

Note

  1. ^ a b c Organizația Mondială a Sănătății (). Stuart MC, Kouimtzi M, Hill SR, ed. WHO Model Formulary 2008. Organizația Mondială a Sănătății (WHO). pp. 349–351. hdl:10665/44053. ISBN 9789241547659. 
  2. ^ Munos, MK; Walker, CL; Black, RE (aprilie 2010). „The effect of oral rehydration solution and recommended home fluids on diarrhoea mortality”. International Journal of Epidemiology. 39 Suppl 1: i75–87. doi:10.1093/ije/dyq025. PMC 2845864 Accesibil gratuit. PMID 20348131. 
  3. ^ Organizația Mondială a Sănătății (). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019 (PDF) (în engleză). Geneva: World Health Organization. hdl:10665/325771 Accesibil gratuit. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO. 
  4. ^ Nutrition Committee; Canadian Paediatric Society (). „Oral Rehydration Therapy and Early Refeeding in the Management of Childhood Gastroenteritis”. The Canadian Journal of Paediatrics. 1 (5): 160–164. Arhivat din original la . 
  5. ^ Vyas, KS; Wong, LK (). „Oral rehydration solutions for burn management in the field and underdeveloped regions: a review”. International Journal of Burns and Trauma. 3 (3): 130–6. PMC 3712407 Accesibil gratuit. PMID 23875118. 

Vezi și