Samuel Cohen
Acest articol va aborda subiectul Samuel Cohen, o problemă de mare relevanță și relevanță în societatea actuală. Samuel Cohen a stârnit un mare interes și dezbatere în diferite domenii, de la domeniul academic până la cel politic și social. Această problemă are o mare complexitate și diversitate de abordări, care necesită o analiză profundă și exhaustivă. Pe parcursul acestui articol, vor fi explorate diferite perspective, contextualizarea Samuel Cohen în cadrul său istoric și cultural, precum și examinarea influenței sale asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Este de așteptat ca acest articol să contribuie la înțelegerea și reflecția asupra Samuel Cohen, oferind o viziune cuprinzătoare și critică asupra acestui subiect de mare relevanță astăzi.
| Samuel Cohen שמואל כהן | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1870[1]  Ungheni, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus |
| Decedat | 1940 (70 de ani)[1] Rishon Letzion, Palestina sub mandat britanic |
| Înmormântat | Ganei Ester (old) Cemetery - Rishon LeZion |
| Cetățenie |  Imperiul Rus.svg){kind=small} Palestina sub mandat britanic |
| Ocupație | compozitor |
| Limbi vorbite | limba ebraică limba română |
| Discografie | |
| Înregistrări notabile | Hatikva |
Modifică date / text  | |
Samuel Cohen (în ebraică שמואל כהן Shmuel Cohen; (în rusă:Samuil Kogan) n. 1870, Ungheni, gubernia Basarabia, Imperiul Rus – d. 1940, Rishon Letzion, Palestina sub mandat britanic) a fost un țăran și compozitor evreu palestinian, originar din Moldova, care a compus muzica imnului național al Israelului, Hatikva.
Născut la Ungheni, în Basarabia, Cohen este binecunoscut astăzi pentru compunerea muzicii imnului național al Israelului, Hatikvah. În timp ce locuia în orașul Rishon LeZion din Palestina, Cohen a pus pe muzică un poem scris de Naftali Herz Imber. Muzica actualului imn este prelucrată după un cântec popular moldovenesc „Carul cu boi”, care este cunoscut în România și pe alte texte - „Cântec de mai” (Luncile s-au deșteptat), „Cucuruz cu frunza-n sus” etc.
Această melodie având totuși unele deosebiri (mai ales în a doua parte) mai este întâlnită și în alte culturi (în dansul italian medieval „La Mantovana”, în cântecul popular ucrainean „Katerîna Kucereava” sau „Caterina cea creață”, cântecul „Oh, Vaermeland” din Suedia, melodii basce, sefarde și liturgice creștine din Spania, cântecul „Pod Krakowem” din Polonia) și a fost folosită de compozitorul ceh Bedřich Smetana în poemul său simfonic „Die Moldau/Vltava”.
Note
- ^ a b Samuel Cohen, Muziekweb, accesat în
