Stânceni, Mureș
În următorul articol, vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Stânceni, Mureș. De la origini și până la impactul asupra societății de astăzi, vom explora toate aspectele relevante care îl înconjoară. Ne vom cufunda în istoria sa, în evoluția ei de-a lungul anilor și în relevanța sa în diverse domenii, pentru a înțelege mai bine importanța sa în lumea contemporană. Prin această analiză cuprinzătoare, ne propunem să aruncăm lumină asupra Stânceni, Mureș și să oferim o viziune mai holistică asupra influenței sale asupra vieții noastre de zi cu zi.
| Stânceni | |
| Gödemesterháza | |
| — sat și reședință de comună — | |
 | |
  Stânceni Stânceni (România) | |
| Coordonate: 46°57′36″N 25°14′21″E / 46.96000°N 25.23917°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Mureș |
| Comună | Stânceni |
| SIRUTA | 119634 |
| Atestare | 1808 |
| Populație (2021) | |
| - Total | 631 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 547575 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Stânceni (în maghiară Gödemesterháza, în germană Meisterhausen) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.
Localizare
Localitatea Stânceni, satul de reședința a comunei (suprafața de 233,65 ha), se situează pe drumul DN (E578), fiind cuprins între meridianele 23º55' și 25º14' longitudine estică și paralelele 46º09' și 47º00' latitudine nordică. Distanța intre Toplița și Stânceni este de 10 km și de 100 km intre Stânceni si Tg. Mureș.
Primele documente ale localității datează din 1808, cu numele Mesterháza.
Istoric
Așezările comunei sunt tipice satului din zona montană și submontană. În funcție de condițiile oferite de relief localitățile s-au dezvoltat răsfirat, de-a lungul văii Mureșului și ale afluenților acestuia, precum și de-a lungul drumurilor. Caracteristice zonei sunt construcțiile de lemn, care adăpostesc o gamă largă de funcțiuni, începând de la locuințe, grajduri, anexe gospodărești și până la lăcașuri de cult, biserici etc. Arhitectura lemnului este un fenomen cultural-artistic.
Vatra satelor din această zonă s-a constituit din dezvoltarea unor ansambluri gospodărești dintre cele mai originale, constituite din locuința propriu-zisă și anexele sale, din instalațiile tradiționale de tehnica populară și meșteșugărească. Casa tradițională s-a format prin folosirea unui sistem constructiv specific locului.
În funcție de condițiile de viață pe care le-a oferit zona și în funcție de posibilitățile economice satele au cunoscut o continuă modificare.
În prezent localitățile au un fond construit omogen, care păstrează formele și materialele tradiționale din zonă. Majoritatea construcțiilor au regim parter, casele sunt așezate pe loturi individuale.
Datorita condițiilor oferite de relief localitățile s-au dezvoltat răsfirat, de-a lungul văii Mureșului și ale afluenților acestuia, precum și de-a lungul drumurilor. Caracteristice zonei sunt construcțiile de lemn, care adăpostesc o gamă largă de funcțiuni, începând de la locuințe, grajduri, anexe gospodărești și până la lăcașuri de cult, biserici, etc.
Personalități
- Andrei Cadar (1860 - 1930), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
Note
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
 | Acest articol despre o localitate din județul Mureș este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui. |