Târnăveni

Pentru alte sensuri, vedeți Târnava (dezambiguizare).
Târnăveni
Dicsőszentmárton
Sankt Martin
—  municipiu și caracteristică geografică  —

Stemă
Stemă
Târnăveni se află în RomâniaTârnăveniTârnăveniTârnăveni (România)Localizarea orașului pe harta României
Târnăveni se află în Județul MureșTârnăveniTârnăveniTârnăveni (Județul Mureș)Localizarea orașului pe harta județului Mureș
Coordonate: 46°19′47″N 24°17′12″E ({{PAGENAME}}) / 46.32972°N 24.28667°E
Țară România
Județ Mureș
SIRUTA114925
Atestare documentară1278
ReședințăTârnăveni
ComponențăTârnăveni, Bobohalma, Botorca, Cuștelnic
Guvernare
 - PrimarNicolae Sorin Megheșan (PNL, 2012)
Suprafață
 - Total60,39 km²
Altitudine300 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total20.604 locuitori
 - Densitate341 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal545600
Localități înfrățite
 - HajdúszoboszlóUngaria
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
Localizare în cadrul județuluiLocalizare în cadrul județuluiLocalizare în cadrul județului
Târnăveni pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73Târnăveni pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73Târnăveni pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Târnăveni, mai demult Târnava-Sân-Martin, până în 3 mai 1941 Diciosânmartin, (în maghiară Dicsőszentmárton, Szentmárton, Dicső, în germană Sankt Martin, Sankt-Martin, Martinskirch, Marteskirch, Märteskirch, în dialectul săsesc Mierteskirch) este un municipiu în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Botorca și Târnăveni (reședința), și din satele Bobohalma și Cuștelnic. Se află pe râul Târnava Mică.

Istoric

Preistorie

Primele dovezi ale unei existențe umane datează din perioada neolitică. Înființat în anul 1962, muzeul municipal găzduiește numeroase exponate ce atestă o existență sedentară și ulterior în epoca bronzului și a fierului și prezintă vizitatorilor o bogată colecție de fosile și vestigii arheologice, precum și materiale etnografice de pe Valea Târnavelor.

Epoca romană

În perioada antică, în zona orașului Târnăveni de astăzi se găsea un castru roman de auxiliari.

Evul Mediu

Din perioada evului mediu mijlociu datată scriptic în a doua jumătate a secolul al XIII-lea, mai exact 1278, localitatea a purtat numele de Sent Marton (Sfântul Martin), sau în limbajul latinizat al cancelarilor vremii, „terra Tycheum Sent Marton”. Mai apoi, în anul 1278, și mai târziu, în 1438, denumirea a fost schimbată în Dycheu Zenthmarton. În 1502 localitatea era menționată ca oppidum (târg), de-a lungul timpului având și diferite funcții administrative.

Epoca modernă

În epoca modernă apare în grafia maghiară cu numele de „Dycso-Sent-Marton” în 1854. În limbajul poporului, localitatea era cunoscută sub numele de Sânmartin, Sânmărtin sau Diciosânmărtin, pentru a-l deosebi de Coroisânmărtin.

În aprilie 1912 Târnăveniul este ridicat la rangul de oraș. În anul 1913, orașul a fost iluminat cu gaz.

După primul război mondial, Transilvania a revenit României, iar orașul a devenit parte a acestei țări.

Târnăveniul a fost reședința județului Târnava Mică, denumit județ în timpul Regatului României și comitat în perioada austro-ungară.

În septembrie-octombrie 1944, Regimentul 82 Infanterie a luptat, pe valea Târnavei Mici și pe dealurile din preajma orașului, împotriva forțelor germane și maghiare. După cel de-al doilea război mondial, regimul comunist instaurat cu ajutorul sovietic va însemna și pentru Târnăveni o reorganizare administrativă și o viață social-economică etatizată și egalitară.

Revoluția din decembrie 1989 s-a manifestat pașnic în localitate.

Date geografice

Municipiul Târnăveni este situat pe râul Târnava Mică, pe la poalele dealului cu același nume, în Podișul Transilvaniei, în centrul Transilvaniei și puțin la nord de centrul geografic al României. Este încadrat între paralela 46 °19' latitudine nordică și meridianul 24°18' longitudine estică, în zona de podiș a Târnavelor, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică, partea veche situându-se îndeosebi pe malul drept. Relieful a determinat extinderea orașului în jurul a două străzi paralele cu direcția râului, intersectate de șase străduțe, situate în partea de nord a Târnavei.

Localitatea este atestată documentar din anul 1278, deși s-au găsit urme de locuire umană încă din neolitic. Prosperitatea localității a făcut ca partea de est să cuprindă satul Cuștelnic, asimilat orașului spre sfârșitul anului 2000, prin referendum local.

În partea de vest și sud, peste râul Târnava Mică, se află zona Boziaș, comuna Adămuș și Botorca, ultimele două fiind incluse administrativ orașului Târnăveni în anul 1950. Datorită cultivării pe o arie însemnată a viței-de-vie, încă din Evul mediu, zona a fost desemnată ca o adevărată "Țară a vinului" (Weinland). Prin construirea spitalului și a gării în anul 1897 a fost modificat proiectul de sistematizare al localității, mutându-se bariera localității de la podul Târnavei pe linia căii ferate.

Municipiul Târnăveni este punct nodal a două șosele, care-l străbat pe directia Est-Vest și Sud-Nord, și care fac legătura cu orașele din prejur: Sovata (la cca. 70 km), Blaj (la 40 km), Mediaș (la 24 km), Sibiu (la 78 km), Cluj-Napoca (la 102 km), Iernut (la 18 km) și colateral Târgu Mureș (la 38 km). De la Est la Vest localitatea este străbătută de Calea ferată Blaj–Praid, precum și de drumurile DN 14A Iernut-Mediaș, DJ 107 Târnăveni-Blaj, DJ Târnăveni-Căpâlna de Sus-Ungheni și de DJ 142 Târnăveni-Bălăușeri.

Localitățile învecinate municipiului și în același timp care aparțin administrativ Târnăveniului sunt:

Industrie

Prin descoperirea în 1912, în apropiere, a gazului metan s-a dezvoltat și industria, predominând cea chimică, anorganică și industria materialelor de construcții. Astfel în 1916 se construiește o uzină de materiale explozibile și gaze de luptă numita Nitrogen, punându-se astfel bazele viitoarei platforme chimice, unde în trecut fabricarea carbidului a deținut o pondere importantă.

A urmat apoi fabrica de sticlă Ardeleana (1918) și fabrica de cărămidă (1918), între cele două războaie mondiale mai funcționând o uzină metalurgică, o fabrică de mașini de uz casnic, utilaje agricole și o fabrică de spirt, economia orașului diversificându-se și după a II-a conflagrație mondială.

În prezent, în localitate sunt sute de societăți comerciale ce desfășoară, mai mult sau mai puțin profitabil, atât activități de producție (intern și export) cât și de prestări servicii către populație.

Populație

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Târnăveni se ridică la 20.604 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 22.075 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (65,02%), cu minorități de romi (11,82%) și maghiari (11,61%), iar pentru 11,29% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,15%), cu minorități de reformați (6,76%), penticostali (2,4%), unitarieni (2,39%), greco-catolici (2,33%) și romano-catolici (1,96%), iar pentru 12,05% nu se cunoaște apartenența confesională. Târnăveni - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Politică și administrație

Municipiul Târnăveni este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Nicolae Sorin Megheșan, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2012. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal10          
Partidul Social Democrat4          
Partidul PRO România3          
Uniunea Democrată Maghiară din România2          

Populația orașului

Evoluția demografică a localității din anul 1850 până în prezent (orașul Târnăveni fără satele aferente: Botorca, Bobohalma, Boziaș – ultimul, acum cartier al orașului din 1966):

Populația orașului cu sate componente

Populația orașului Târnăveni împreună cu satele componente începând cu 1880:

Conform recensământului din anul 2002, orașul avea o populație de 26.537 de locuitori structurați pe etnii și religie astfel:

Conform recensământului din anul 2022 orașul are o populație de 20.604 locuitori în declin față de Recensământul din 2012 când erau 22.075 locuitori. După localitățile componente populația locuitorilor municipiului Târnăveni este împărțită astfel:

Târnăveni - 18.945 locuitori, Botorca 282 locuitori, Cuștelnic - 506 locuitori, Bobohalma - 871 locuitori.

Personalități

Obiective turistice și monumente

Prefectura județului Târnava Mică, astăzi Liceul Tehnologic din Târnăveni

Muzeul municipal

Cu numeroase exponate, muzeul municipal prezintă vizitatorilor o bogată colecție arheologică, precum și materiale etnografice de pe Valea Târnavelor.

Târnăveni zona centrală

Fostul sediu al administrației județului Târnava Mică

În perioada interbelică în clădire a funcționat prefectura județului Târnava Mică.

Biserica unitariană

Biserica unitariană a fost construită în stil gotic în secolul al XIV-lea și este declarată monument istoric.

Alte edificii publice și atracții turistice

Biserica "Sfântul Gheorghe"

Orașe înfrățite

Târnăveniul este înfrățit cu următoarele două orașe:

Vezi și

Imagini

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ https://coduripostaleok.ro/mures/tarnaveni-ms  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013. 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020. 

Legături externe