Stefania Grodzieńska

În lumea de astăzi, Stefania Grodzieńska este un subiect care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și categoriile sociale. De la impactul său asupra societății până la implicațiile sale asupra tehnologiei, Stefania Grodzieńska a fost subiectul a numeroase discuții și dezbateri în ultimii ani. Pe măsură ce continuăm să explorăm acest fenomen, devine imperativ să examinăm îndeaproape diferitele sale aspecte și să înțelegem cum modelează lumea noastră de astăzi. În acest articol, vom aprofunda în diferitele fațete ale Stefania Grodzieńska și vom explora relevanța sa în viața noastră de zi cu zi.

Stefania Grodzieńska

Grodzieńska în 1937 ca actriță de teatru
Date personale
Născută[2][3][4] Modificați la Wikidata
Łódź, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedată (95 de ani)[2][5][4][3] Modificați la Wikidata
Konstancin-Jeziorna, Mazovia, Polonia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCimitirul Militar Powązki Modificați la Wikidata
Căsătorită cuJerzy Jurandot Modificați la Wikidata
Cetățenie Polonia Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță
dansatoare
jurnalistă
scenaristă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba poloneză[6] Modificați la Wikidata
Activitate
Alte numeStefania Ney[1]  Modificați la Wikidata
Ani de activitate1933–2010
PremiiMedalia de Aur pentru Merit Cultural
Odznaka 1000-lecia Państwa Polskiego]
Krzyż Komandorski Orderu Odrodzenia Polski]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Stefania Grodzieńska (n. , Łódź, Imperiul Rus – d. , Konstancin-Jeziorna, Mazovia, Polonia) a fost o scriitoare poloneză, actriță de teatru și de film în timpul celei de-a Doua Republici Poloneze; dansatoare, crainic de radio și satirist. A fost cunoscută ca Prima Doamnă a Umorului Polonez.[7] Stefania Grodzieńska a fost de origine evreiască.[8][9]

Biografie

Grodzieńska s-a născut în Łódź într-o familie de profesori universitari în ultimii ani ai ocupației Imperiului Rus. A petrecut o parte din copilărie la Moscova și a urmat o școală de balet la Berlin.[7] S-a căsătorit pentru prima dată la 18 ani și s-a mutat la Varșovia în 1933. A lucrat la Teatrul Cyganeria și a dansat la Teatr Kameralny (Teatrul intim). Curând, directorul Fryderyk Jarosy a adus-o în trupa Cyrulik Warszawski, un teatru satiric polonez. Grodzieńska și-a întâlnit acolo al doilea soț, scriitorul Jerzy Jurandot, cu care s-a căsătorit în 1938.[10] În timpul ocupației naziste germane a Poloniei, ei au locuit în ghetoul din Varșovia, dar au scăpat înainte de Marea Acțiune (în germană Grossaktion) de la Varșovia din 1942 (parte a exterminării sistematice a evreilor). [11]

După cel de-al doilea război mondial, a început să scrie scurte eseuri (feuilleton) pentru revista satirică poloneză Szpilki, a scris de asemena multe monologuri și schițe. Eseurile ei au fost interpretate de Hanka Bielicka⁠(d), Adolf Dymsza⁠(d), Loda Halama⁠(d), Alina Janowska⁠(d), Kalina Jędrusik, Bogumił Kobiela⁠(d), Irena Kwiatkowska⁠(d) și alții. Timp de câțiva ani, Stefania Grodzieńska a lucrat la Polskie Radio, apoi pentru câțiva ani în secțiunea de divertisment a Televiziunii Poloneze.

A fost soția lui Jerzy Jurandot⁠(d), poet, dramaturg, satirist și compozitor. Stefania Grodzieńska a murit după o scurtă boală la 28 aprilie 2010, la vârsta de 95 de ani, la Skolimów.

Stefania Grodzieńska

Lucrări scrise

Ea a scris mai multe serii de scurte eseuri (feuilleton): Dzionek satyryka, Jestem niepoważna, Brzydki ogród, Felietony i humoreski, Plagi i plażki, Rozmówki și Kłania się PRL. De asemenea, ea a scris romanul, Wspomnienia chałturzystki, precum și mai multe biografii și memorii.

Premii și distincții

Grodzieńska în 2006 (la 92 de ani)

Referințe

  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ a b The Fine Art Archive, accesat în  
  3. ^ a b Stefania Grodzieńska, E-teatr.pl 
  4. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ http://wiadomosci.gazeta.pl/Wiadomosci/1,80269,7823074,Zmarla_Stefania_Grodzienska.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ a b WP.PL (). „Stefania Grodzieńska”. Biografia Twórcy. Wirtualna Polska. Film. Multimedia. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Robert Stiller: Abecadło żydowskich pisarzy z Polski. Kraków: Znak, 2015. ISBN 978-83-7998-035-2.
  9. ^ Rafał Węgrzyniak: Uwagi na stronie: Biografie polskich Żydów Arhivat în , la Wayback Machine.. Pismo "Teatr", 2015. .
  10. ^ Tomasz Kwaśniewski (). „Warszawka – interview with S. Grodzieńska”. Gazeta Wyborcza, retrieved from Wayback Machine. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Magda Koralewska (). „Stefania Grodzieńska. Małe wspomnienie ..”. Beit Krakow. Reform Jewish community of Krakow. Accesat în . 

Legături externe