Astăzi vom vorbi despre Sub jug, un subiect care a generat un mare interes în societatea de astăzi. Sub jug a devenit un punct recurent de conversație în diverse domenii, de la politică la divertisment, inclusiv cultură și știință. Relevanța lui Sub jug nu se limitează la un singur loc sau moment, ci transcende granițele și vremurile. Impactul și semnificația sa au fost subiectul dezbaterii și reflecției de către experți și cetățenii de rând. În acest articol vom explora diferite aspecte legate de Sub jug, cu scopul de a înțelege în continuare importanța și impactul acestuia asupra societății noastre.
Sub jug | |
![]() | |
Informații generale | |
---|---|
Autor | Ivan Vazov ![]() |
Gen | ficțiune istorică |
Ediția originală | |
Titlu original | Под игото |
Limba | limba bulgară ![]() |
Editură | Todor Cipev ![]() |
Țara primei apariții | ![]() ![]() |
Data primei apariții | |
Modifică date / text ![]() |
Sub jug (în bulgară: Под игот - Pod Igoto) este un roman istoric de Ivan Vazov scris în 1888.[1][2] Are loc într-un oraș mic din Bulgaria Centrală în lunile premergătoare răscoalei din aprilie 1876 și este cea mai cunoscută lucrare din literatura bulgară clasică. Sub jug a fost tradus în peste 30 de limbi.
Liniștea într-un sat bulgăresc, sub stăpânirea otomană, este doar superficială: oamenii se pregătesc în liniște pentru o răscoală.
Narațiunea urmărește povestea lui Boișo Ognianov, care, după ce a scăpat dintr-o închisoare din Diarbekir, se întoarce în orașul bulgar Biala Șerkva (Biserica Albă, reprezentare fictivă a orașului Sopot) pentru a lua parte la rebeliune. Acolo întâlnește prieteni vechi, dușmani și dragostea vieții sale.
Narațiunea prezintă drama personală a personajelor, emoțiile lor, motivele pentru a participa sau a se împotrivi revoltei, motivele trădării și ale conflictului.
Istoric, răscoala bulgară din aprilie 1876 a eșuat din cauza organizării proaste, a resurselor limitate și a trădării. Modul brutal în care otomanii au reprimat răscoala a devenit pretextul războiului ruso-turc[3] care a adus independența Bulgariei.
Cartea are multe elemente autobiografice: Sopot este orașul natal al scriitorului și el a luat parte personal la răscoala descrisă.
Pentru cititorii bulgari, Sub jug este cea mai mare carte din toate timpurile, potrivit sondajului Golyamoto chetene din 2008 – 2009 realizat de către Televiziunea Națională Bulgară. Pe al doilea loc s-a clasat lucrarea lui Anton Doncev, Vremuri de răscruce (în bulgară Под игото).[4][5][6][7]
Mary C. Neuburger a descris scenele din cafeneaua romanului drept o „panoramă socială” a kafenelei lui Ganko (micuța cafenea bulgară), care prezintă o „paradă de personaje arhetipale dintr-un oraș de munte din Balcani din Bulgaria otomană, care beau cafea amară, rumegă și dezbat, râd și fac diverse remarci, într-o „ceață densă a fumului de tutun”. Mary C. Neuburger spune că Vazov „pictează cu abilitate un peisaj otoman târziu” care a dus la răscoala din aprilie 1876.[8]
Sub jug a fost ecranizat de două ori în 1962 și în 1990: