Tao
În lumea de astăzi, Tao a devenit un subiect de mare interes pentru mulți oameni. Fie datorită relevanței sale în societate, a impactului său asupra vieții de zi cu zi sau a semnificației sale istorice, Tao a captat atenția indivizilor de toate vârstele și mediile. De la apariția sa, Tao a fost subiect de dezbatere, studiu și analiză, generând o mare cantitate de cercetări și opinii care caută să înțeleagă importanța și impactul său în diferite contexte. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Tao, de la origine până la influența sa actuală, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.
 | Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în 2005 |
Tao (în chineză 道 sau dào, conform transcrierii pinyin, pronunțat tao; în japoneză pronunțat dō) este un concept al filozofiei chineze care înseamnă "cale", "metodă" sau "învățătură", tradus adesea și prin "principiul". Tao este o noțiune cheie a taoïsmului (filozofie religioasă chineză), la care face referire și confucianismul.
Conform filozofiei menționate, Tao este forța fundamentală care curge în toate ființele și lucrurile inerte din Univers. Este esența însăși a realității și, prin natura sa, este inefabilă și indescriptibilă. Este reprezentată de tàijítú, simbolul reprezentând unitatea dincolo de dualismul yin-yang compus din principiile de energie pozitivă și negativă.
Artele marțiale chineze reprezintă o cale pentru a parveni la această unitate între cele două principii și a avansa pe calea Tao. Prin metonimie un tao (de exemplu în Taijiquan) este o înlănțuire de mișcări, calea ce duce la stăpânirea artei și deci către unitate. În chineză, acest tip de exercițiu mai este denumit și "lu".
Termenul Tao poate desemna și calea mercenarilor sau calea războinicilor, adică wushutao (武士道), mai bine cunoscut sub numele său japonez în occident: Bushido.
În Japonia, conform aceluiași principiu inițial, dō este "calea" ce trebue urmată pentru a stăpânii o artă ce duce către unitate. Aceeași ideogramă, kanji 道 (dō), este în general utilizată ca sufix în numele artelor marțiale japoneze: Karatedo, Aikido, Kendo, Judo, Budo, Iaido, Kyudo, etc … Dar găsim de asemenea și un Ka-do "calea florilor" un alt nume pentru ikebana arta de aranjament floral nipon, sau un Sho-do "calea scrierii": arta caligrafiei japoneze.
Legături externe
- DEX online: Tao
- Lao Zi: Cartea Căii spre Cer și Putere Arhivat în , la Wayback Machine. (studiu introductiv, traducere, comentariu și note: Tao Jian Wen, Florin Brătilă, Dan Mirahorian), Editura Ioana, București, 1992, ISBN 973-0-0005-0 (ediție online pe scribd.com)
Bibliografie
- Lao Tse: Tao-Te-King : cartea despre Cale și Virtute (editor Dan Constantinescu, introducere de Ion Acsan, postfață de I.V. Martinovici), Editura Mondero, București, 2004, ISBN 973-9349-62-5
- Gerard Edde: Calea lui Dao, Editura Orfeu 2000, București, 2002, ISBN 973-85043-4-1