Teodor Vârgolici

Acest articol va aborda problema Teodor Vârgolici, care este de cea mai mare importanță astăzi. Se va analiza impactul său în diferite domenii, precum și relevanța sa în viața de zi cu zi. Teodor Vârgolici este un subiect care a captat atenția experților și amatorilor deopotrivă, iar studiul său a avut ca rezultat generarea de discuții pasionate și puncte de vedere diverse. Pe parcursul acestui articol, vor fi explorate diferite perspective asupra Teodor Vârgolici, vor fi prezentate cercetări recente și vor fi discutate potențialele sale implicații pentru viitor. Prin urmare, este esențial să înțelegem importanța Teodor Vârgolici și influența sa asupra aspectelor fundamentale ale societății noastre.

Teodor Vârgolici
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Valea Cânepii, România[1] Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani)[1][3] Modificați la Wikidata
București, România[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar​
istoric literar​
redactor-șef Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea din București
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Teodor Vîrgolici (n. , Valea Cânepii, Unirea, Brăila, România – d. , București, România) a fost un critic literar român.

Biografie

A urmat școala primară în comuna natală (1937-1941), Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1941-1949) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București (1949-1953). A activat ca preparator (1952-1953) și cercetător (1953-1966, 1968-1969) la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române, secretar al comitetului de redacție la revista Studii și cercetări de istorie literară și folclor (1954-1965), director adjunct al Muzeului Literaturii Române (1966-1968), redactor-șef al Editurii Minerva (1969-1992). A obținut titlul științific de doctor în filologie cu teza Dimitrie Bolintineanu și epoca sa, pe care a susținut-o în 1971 sub îndrumarea prof. Ovidiu Papadima.

Printre personalitățile care au exercitat o influență asupra destinului său de critic literar s-au aflat George Călinescu, Perpessicius și Ovidiu Papadima. Teodor Vârgolici a scris peste 30 de cărți de critică și istorie literară. A alcătuit ediții ale operelor lui Gala Galaction și Dimitrie Bolintineanu.[4]

Opera literară

  • Începuturile romanului românesc, București, 1956; ediția București, 1963;
  • Alecu Russo, București, 1964;
  • Doi nuveliști: Emil Gârleanu și I.A. Bassarabescu, București, 1965;
  • Dimitrie Anghel, București, 1966;
  • Gala Galaction, București, 1967;
  • Mateiu I. Caragiale, București, 1970;
  • Retrospective literare, București, 1970;
  • Comentarii literare, București, 1971;
  • Dimitrie Bolintineanu și epoca sa, București, 1971;
  • Introducere în opera lui Dimitrie Bolintineanu, București, 1972;
  • Aspecte istorico-literare, București, 1973;
  • Perpessicius, București, 1974;
  • Prietenia literară, București, 1975;
  • Ecourile literare ale cuceririi independenței naționale, București, 1976;
  • Interferențe literare româno-franceze, București, 1977;
  • Scriitori și opere, București, 1978;
  • Epopeea națională în literatura română, București, 1980;
  • Clasici și contemporani, București, 1982;
  • Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea, București, 1985;
  • Scriitorii clasici și armata română, București, 1986;
  • Idei și idealuri literare, București, 1987;
  • Scriitorii români și unitatea națională, București, 1988;
  • Eminescu și marii săi prieteni, București, 1989;
  • Mari scriitori români în programa școlară, București, 1998;
  • Portrete și analize literare, București, 2001;
  • Istoria Societății Scriitorilor Români (1908-1948), București, 2002;
  • Caleidoscop literar, I, București, 2003;
  • Caleidoscop literar, II, București, 2003;
  • I. Oprișan sau pasiunea cărții: Jurnal de lectura, București, 2005;
  • Prietenie si destin: Tudor Arghezi - Gala Galaction, București, 2005.

Publicații diverse

  • Prefața ediției pe care a și îngrijit-o de proză scurtă a lui Ioan A. Bassarabescu, Un om în toată firea, nuvele și schițe, Editura Albatros, 1988, p. V-XXIII
  • „Opera lui I. A. Bassarabescu”, în Studii și cercetări de istorie literară și folclor, V, 1956, nr. 1-2, ian-iunie.

Note

  1. ^ a b c d e Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Library of Congress Authorities, accesat în  
  3. ^ https://www.agerpres.ro/documentare/2020/02/12/o-personalitate-pe-zi-criticul-literar-teodor-vargolici--447654  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Iordan Datcu, Teodor Vârgolici la 80 de ani, în România Literară, nr. 5, 19-25 februarie 2010.