În acest articol, vom explora în continuare Terebentină și impactul său asupra societății actuale. Terebentină a fost un subiect de interes și discuție de mulți ani, iar relevanța sa rămâne palpabilă și astăzi. De la origini și până la evoluția sa de-a lungul timpului, Terebentină a lăsat o amprentă semnificativă asupra diferitelor aspecte ale vieții umane, afectând totul, de la relațiile interpersonale până la dinamica politică și economică. Prin această analiză detaliată, vom căuta să înțelegem mai bine rolul lui Terebentină în lumea de astăzi și să reflectăm asupra influenței sale în viitor.
Terebentină | |
Denumiri | |
---|---|
Alte denumiri | balsam, ulei de conifere |
Identificare | |
Număr CAS | 8006-64-2 |
Informații generale | |
Formulă chimică | C10H18 |
Aspect | substanță uleioasă incoloră, gălbuie |
Proprietăți | |
Densitate | 0,86 g·cm−3 |
Starea de agregare | lichid |
Punct de topire | −55 °C |
Punct de fierbere | 154–170 °C |
Solubilitate | greu solubil în apă |
Presiune de vapori | 4 mm Hg[1] ![]() |
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text ![]() |
Uleiul de terebentină (latină Oleum terebinthinae) este o substanță volatilă incoloră, cu miros intens, inflamabil cu un gust arzător, solubilă în eter, cloroform. El se obține prin distilarea repetată a terpentinei, produsul rămas după distilare fiind colofoniul.
Terebentina (terpentina) este folosită în special la obținerea unor produse din rășină, mai moi, elastice, printre acestea fiind lacurile și chitul. Se mai folosește la obținerea uleiului de terpentină, a colofoniului și izoprenului. De asemenea este folosit în medicină la prepararea unor alifii rubefiante, sau de pictori ca diluant al vopselelor uleioase.
Terebentina reacționează cu halogenii, mai ales cu clorul (la cald), după reacția:
|title=
(ajutor)