Punct de topire

În articolul următor, Punct de topire va fi abordat dintr-o perspectivă cuprinzătoare și detaliată, cu scopul de a oferi o înțelegere profundă a acestui subiect. Vor fi analizate diferite aspecte legate de Punct de topire, inclusiv originea acestuia, impactul asupra societății actuale, soluții posibile sau implicații viitoare. În plus, vor fi prezentate diferite opinii și perspective ale experților pe această temă, pentru a îmbogăți dezbaterea și a oferi o viziune mai completă. Scopul acestui articol este de a promova cunoașterea și reflecția în jurul Punct de topire, cu intenția de a promova o înțelegere mai largă și mai critică a acestui subiect.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Punctul de topire al unui solid este temperatura la care își schimbă starea de agregare din solid în lichid. Când acest punct este considerat temperatura procesului invers, aceasta este menționat ca punct de solidificare. De exemplu, punctul de topire al mercurului este de 234.32 kelvini.

Spre deosebire de punctul de fierbere, punctul de topire este relativ indiferent la presiune, însă numai la variații nesemnificative ale acesteia.

Punct de topire al elementelor[1] (°C) : Format:Tabelul periodic al elementelor (date)

Note

  1. ^ David R. Lide (). CRC Press Inc, ed. CRC Handbook of Chemistry and Physics (în engleză) (ed. 90). ISBN 978-1-420-09084-0. 

Vezi și