Tripsină

În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Tripsină. Acest subiect este de mare interes pentru un spectru larg de oameni, deoarece impactul său este resimțit în diferite domenii ale vieții de zi cu zi. De la aspectele istorice până la relevanța sa astăzi, Tripsină a făcut obiectul unor studii, dezbateri și reflecții din partea experților și entuziaștilor deopotrivă. În rândurile următoare, vom explora diferitele fațete ale Tripsină, analizând importanța acestuia, implicațiile sale și posibilele sale dezvoltări viitoare. Alăturați-vă nouă în acest tur al Tripsină și descoperiți tot ce are de oferit acest subiect interesant!

Structura tridimensională

Tripsina este o enzime din clasa hidrolazelor care pornește procesul de digestie a proteinelor, inducând desfacerea catenelor polipeptidice la aminoacizi mai mici. Este un exemplu de serin protează din superfamilia PA, fiind regăsită în sistemul digestiv al multor vertebrate, cu rolul hidrolizei proteinelor.[1][2]

Se formează în intestinul subțire dintr-o proenzimă, denumită tripsinogen, care e produsă de pancreas, și care se activează la tripsină. Tripsina taie catenele peptidice majoritar la nivelul capetelor carboxil-terminale, când acestea sunt reprezentate de lizină sau arginină. Prezintă și utilitate mare în biotehnologie, și se poate aplica și procesul de proteoliză cu tripsină sau tripsinizare.[3] A fost descoperită în anul 1876 de către Wilhelm Kühne.[4]

Note

  1. ^ Rawlings ND, Barrett AJ (). „Families of serine peptidases”Necesită înregistrare gratuită. Methods in Enzymology. 244: 19–61. doi:10.1016/0076-6879(94)44004-2. ISBN 978-0-12-182145-6. PMC 7133253Accesibil gratuit. PMID 7845208. 
  2. ^ The German physiologist Wilhelm Kühne (1837-1900) discovered trypsin in 1876. See: Kühne W (). „Über das Trypsin (Enzym des Pankreas)”. Verhandlungen des Naturhistorisch-medicinischen Vereins zu Heidelberg. new series. 1 (3): 194–198 – via Google Books. open access publication - free to read
  3. ^ Engelking LR (). „Chapter 7 - Protein Digestion”. Textbook of Veterinary Physiological Chemistry (ed. Third). Boston: Academic Press. pp. 39–44. doi:10.1016/B978-0-12-391909-0.50007-4. ISBN 978-0-12-391909-0. 
  4. ^ Kühne W (). „Ueber das Trypsin (Enzym des Pankreas)” [About trypsin (enzyme of the pancreas)]. În Naturhistorisch-medizinischen Verein. Verhandlungen des Naturhistorisch-medizinischen Vereins zu Heidelberg [Negotiations by the Natural History Medical Association in Heidelberg] (în germană). Heidelberg, Germany: Carl Winter's Universitätsbuchhandlung (publicat la ). pp. 194–8 – via Archive.org. 

Vezi și