Ufologie este un subiect care a captat atenția multor oameni în ultima vreme. Importanța și relevanța sa au devenit centrul mai multor dezbateri și discuții în diferite domenii. De la domeniul academic la cel profesional, Ufologie a generat un interes din ce în ce mai mare datorită impactului și repercusiunilor sale asupra societății actuale. Pe măsură ce mai mulți oameni se adâncesc în explorarea și înțelegerea Ufologie, sunt dezvăluite noi perspective și abordări care îmbogățesc cunoștințele existente pe această temă. În acest articol, vom explora în profunzime aspectele cheie legate de Ufologie, analizând evoluția acestuia, provocările sale și posibilele sale dezvoltări viitoare.
Ufologia este un neologism inventat pentru a descrie eforturile colective ale celor care studiază obiectele zburătoare neidentificate (OZN), rapoarte și dovezi asociate. Deși ufologia nu reprezintă un domeniu academic de cercetare, OZN-urile au fost supuse diferitelor investigații de-a lungul anilor de către guverne și academicieni independenți. Nici unul dintre aceste studii n-a ajuns la concluzia în mod oficial că vreun raport ar fi cauzat de nave spațiale extraterestre (de exemplu Seeds 1995: A4). Unele studii au fost neutre în concluziile lor, dar au susținut că principalele cazuri inexplicabile trebuiesc studiate științific în continuare. Cu toate acestea, marea majoritate a OZN-uri care au fost examinate de către anchetatori calificați se dovedesc a avea mai degrabă explicații terestre [1]
Ufologia este în general considerată de sceptici și educatorii științifici ca un exemplu canonic de pseudoștiință.[2]
Conform Dicționarului englez Oxford, una din primele utilizări ale cuvântului ufologie poate fi găsită în suplimentul literar al ziarului Times din 23 ianuarie 1959, în care se spune: articolele, rapoartele și studiile birocratice care au fost scrise despre acestă vizită uimitoare constituie ufologie. Acest articol a fost tipărită la opt ani după ce Edward J. Ruppelt de le USAF a creat cuvântul OZN, în 1951.
Ufologia nu a fost îmbrățișată pe scară largă de către mediul academic ca un domeniu de studiu științific, chiar dacă acesta a fost, în primele zile, obiectul unor studii științifice pe scară largă care a produs rapoartele descrise de urmărire.[3] În august 2008, Universitatea din Melbourne a oferit lui Martin Plowman primul doctorat de filosofie în ufologie.[4].
Unii cercetători recomandă ca observațiile să fie clasificate în funcție de caracteristicile fenomenului sau ale obiectului care sunt înregistrate sau raportate. Categoriile tipice sunt:
Această terminologie și sistemul de clasificare din spatele ei a fost începută de către astronomul si ufologul J. Allen Hynek, și a fost sugerată pentru prima oară în 1972 în cartea lui Experienta OZN: o investigație științifică. El a introdus primele trei tipuri de întâlniri.
Despite the lack of generally accepted demarcation criteria, we find remarkable agreement among virtually all philosophers and scientists that fields like astrology, creationism, homeopathy, dowsing, psychokinesis, faith healing, clairvoyance, or ufology are either pseudosciences or at least lack the epistemic warrant to be taken seriously.