Unicameralism

În articolul de astăzi, vom explora Unicameralism în profunzime și vom descoperi numeroasele sale fațete și impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Unicameralism este un subiect care a captat atât atenția experților, cât și a pasionaților, dând naștere a numeroase investigații, dezbateri și reflecții. De-a lungul istoriei, Unicameralism a jucat un rol crucial în societate, influențând totul, de la cultură și tradiții până la economie și politică. În acest articol, vom analiza diferitele perspective care există asupra Unicameralism, de la evoluția sa de-a lungul timpului până la relevanța sa astăzi, cu scopul de a face lumină asupra unui subiect care continuă să genereze interes și controverse.

Legislativ
Parlament

Unicameralismul este un tip de legislatură format dintr-o singură cameră sau adunare care legiferează și votează ca un întreg. Unicameralismul este un tip de legislatură tot mai frecvent, reprezentând 60% din legislaturile naționale.[1]

Acest tip de legislatură poate lua naștere prin:

  • desființarea uneia dintre cele două camere ale unei legislaturi bicamerale, așa cum s-a întâmplat în Noua Zeelandă și Danemarca
  • fuziunea celor două camere într-una singură, ca în Suedia
  • existența unei singure camere încă de la înființarea legislaturii.

Avantaje și dezavantaje

Principalul avantaj al unui sistem unicameral este eficiența sporită în procesul legislativ, deoarce procedura de adoptare a legilor este mai simplă și nu există riscul unui blocaj între două camere. Acest sistem poate reduce costurile chiar și dacă numărul legislatorilor rămâne același, deoarece există mai puține instituții de întreținut și finanțat.[2]

Susținătorii legislaturilor bicamerale argumentează că existența a două camere legislative oferă un control suplimentar asupra majorității. Cu toate acestea, există și alte modalități de a limita puterea majorității, cum ar fi instanțele nepartizane sau o constituție solidă.[3]

Lista legislaturilor unicamerale

     Țări cu legislatură bicamerală.

     Țari cu legislatură unicamerală.

     Țări cu legislatură unicamerală și un organism consultativ.

     Țări fără legislatură.

Vezi și

Referințe

  1. ^ „Compare data on Parliaments” (în engleză). IPU Parline: global data on national parliaments. Accesat în . 
  2. ^ Fasone, Cristina (), Albert, Richard; Baraggia, Antonia; Fasone, Cristina, ed., „Concluding chapter - Unicameralism and masked bicameralism”, Constitutional Reform of National Legislatures, Edward Elgar Publishing, doi:10.4337/9781788978644.00018, ISBN 978-1-78897-864-4, accesat în  
  3. ^ Mueller, Dennis C. (), „Federalism: A Constitutional Perspective”, Democratic Constitutional Design and Public Policy, The MIT Press, pp. 205–228, ISBN 978-0-262-27073-1, accesat în