Vajrayāna
În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Vajrayāna, explorând numeroasele sale fațete și descoperind impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Vajrayāna este o temă larg studiată și dezbătută, stârnește un mare interes și curiozitate în diferite domenii, de la știință la artă, prin cultura populară și societatea în general. În acest sens, vom analiza modul în care Vajrayāna a evoluat de-a lungul timpului, ce implicații are astăzi și ce tendințe și provocări prezintă pentru viitor. Pregătiți-vă să porniți într-o călătorie de descoperire și inspirație, în care fiecare paragraf vă va aduce puțin mai aproape de înțelegerea importanței și relevanței lui Vajrayāna în lumea de astăzi.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Vajrayana (sanscrită, वज्रयान: Calea de Diamant) este una dintre cele trei ramuri principale ale budismului (celelalte două fiind Theravada și Mahayana). Această formă de budism a apărut prin secolul al VII-lea d.Hr, în Tibet desprinzându-se de budismul Mahayana. Cu toate că a apărut mult mai târziu decât celelalte școli budiste, vajrayaniștii susțin că învățăturiile lor tantrice provin din India și că derivă de la Buddha Shakyamuni. Vajrayana este caracterizată prin diferitele forme de ritualuri magice și ezoterice, fiind îmbinată cu elemente din hinduismul tantric și din șamanismul tibetan. O caracteristică a Vajrayanei ar fi faptul că monahii ei se numesc lama, iar întreaga autoritate spirituală a acestei ramuri este deținută de Dalai Lama, considerat reîncarnarea lui bodhisattva Avalokiteśvara. De-a lungul timpului Vajrayana s-a răspândit din Tibet în India, China, Japonia, Coreea, dar zonele cu cei mai mulți adepți sunt în Bhutan, Mongolia și Calmîchia. Vajrayana se mai poate numi budism tibetan , lamaism , budism ezoteric , budism tantric , budism nordic , Tantrayana sau Vehiculul de Diamant.
