Vasili Sobicevski

Astăzi, Vasili Sobicevski este un subiect care generează mare interes și dezbatere în societate. Pe măsură ce tehnologia avansează, oamenii sunt din ce în ce mai cufundați în diferite perspective și abordări ale Vasili Sobicevski. Este un subiect care acoperă diferite aspecte ale vieții, de la politică la știință, inclusiv cultură și economie. Vasili Sobicevski a fost obiect de studiu și analiză încă din cele mai vechi timpuri, iar influența sa asupra societății actuale continuă să fie un subiect de mare relevanță. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Vasili Sobicevski și impactul său asupra societății de astăzi, pentru a oferi o viziune completă și actualizată asupra acestui subiect.

Vasili Sobicevski
Date personale
Născut1838[1] Modificați la Wikidata
Lipcani, gubernia Basarabia, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat1913 (75 de ani) Modificați la Wikidata
Sankt Petersburg, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Ocupațieom de știință Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă Modificați la Wikidata
Activitate
Alma MaterUniversitatea Națională Taras Șevcenko din Kiev  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Vasili Sobicevski (în rusă Василий Собичевский; n. 1838, Lipcani, gubernia Basarabia, Imperiul Rus – d. 1913, Sankt Petersburg, Imperiul Rus) a fost un om de știință și profesor rus în silvicultură.

Biografie

S-a născut în târgul Lipcani (acum oraș din raionul Briceni, Republica Moldova) din ținutul Hotin, gubernia Basarabia a Imperiului Rus, în familia unor nobili din gubernia Cernigov.

În 1855 a absolvit gimnaziul din Camenița cu medalia de argint. În 1859 a finisat doctoratul în matematică la Universitatea Imperială „Sf. Vladimir” din Kiev. La sfârșitul „cursului special în silvicultură”, la Institutul forestier și de inspecție din Sankt Petersburg, a fost avansat în 1861 în grad de locotenent al corpului de silvicultori și trimis pentru doi ani în Germania, Austria, Franța și Elveția să studieze silvicultura. În 1864, a fost numit profesor de inventar forestier și de gestionare a pădurilor „Academiei de păduri” (fostul Institut de supraveghere forestieră și funciară), după abolirea căreia la sfârșitul lunii noiembrie 1865, a fost transferat ca profesor obișnuit în departamentul silvicol de la Moscova.

A predat la Academia Agricolă și Silvică „Petrovskaia” timp de 16 ani, iar 8 ani a fost decan. Din 1881 până în 1887 a fost directorul Institutului Silvic din Sankt Petersburg, apoi a fost numit în funcția de ministru al proprietății de stat și din 1888 – membru al Comitetului special forestier. S-a retras din activitatea profesională în 1908.

A murit în 1913 de scleroză cardiacă.

Referințe

  1. ^ IeSBE / Sobicevskii, Vasili Tarasovici]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Bibliografie

  • Собичевский Василий Тарасович // Биология в Санкт-Петербурге. 1703–2008: Энциклопедический словарь / Отв. ред. Э. И. Колчинский. — СПб.: Нестор- История, 2011. — С. 445. — 568 с. — ISBN 978-5-98187-643-1.
  • Собичевский Василий Тарасович // Энциклопедия лесного хозяйства. — М.: ВНИИЛМ, 2006. — Т. 2. — С. 251. — ISBN 5-94737-023-9.
  • Волков В. А., Куликова М. В. Московские профессора XVIII — начала XX веков. Естественные и технические науки. — М.: Янус-К; Московские учебники и картолитография, 2003. — С. 219—220. — 2 000 экз. — ISBN 5—8037—0164—5.
  • Собичевский, Василий Тарасович // Энциклопедический словарь Брокгауза и Ефрона : в 86 т. (82 т. и 4 доп.). — СПб., 1890—1907.