Viktor Gertler

Acest articol va explora impactul și relevanța lui Viktor Gertler în diferite zone ale societății contemporane. De la apariția sa, Viktor Gertler a jucat un rol fundamental în viața oamenilor, influențând aspectele culturale, sociale, economice și politice. De-a lungul istoriei, Viktor Gertler a fost obiect de studiu și interes, generând dezbateri și reflecții asupra importanței și semnificației sale. Printr-o analiză critică, vom căuta să înțelegem mai bine influența lui Viktor Gertler în diverse sfere, precum și prezentul și viitorul său într-o lume din ce în ce mai interconectată și interdependentă.

Viktor Gertler
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Budapesta, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (67 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Budapesta, Republica Populară Ungară[4] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatFarkasréti temető] Modificați la Wikidata
Frați și suroriGertler Tibor]
André Gertler Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațieregizor de film Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară Modificați la Wikidata
Alte premii
Premiul Kossuth (1957)
Magyarország Kiváló Művésze díj] (1966) Modificați la Wikidata
Prezență online
Mormântul lui Viktor Gertler în Cimitirul Farkasréti din Budapesta: 6/9-1-146.

Viktor Gertler (n. , Budapesta, Austro-Ungaria – d. , Budapesta, Republica Populară Ungară) a fost un regizor de film maghiar, laureat al premiului Kossuth.

Biografie

După absolvirea liceului a lucrat ca funcționar bancar. Mai târziu a urmat cursuri de canto, apoi a absolvit în 1923 școala de actorie condusă de Szidi Rákosi. A fost angajat la Teatrul Național din Pécs. În afară de activitatea de actor, a început să se ocupe cu regizarea spectacolelor teatrale. În perioada 1927-1933 s-a aflat la Berlin, unde a lucrat la compania de film germană UFA mai întâi ca asistent, iar apoi ca editor și regizor. În 1933 s-a întors în Ungaria. Primul film de lung metraj, Mária nővér, a fost realizat în 1936. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a trăit la Bruxelles și a revenit în Ungaria după încheierea războiului. Între 1945 și 1947 a condus o școală de film, apoi, în perioada 1948-1954, a fost profesor la Academia de Teatru și Film din Budapesta.

Filmografie

  • Táncol a kongresszus (1931 – editor)
  • Mária nővér (1936)
  • Falusi lakodalom (Az ellopott szerda) (1936)
  • Marika (1937)
  • A férfi mind őrült (1937)
  • Úri világ (1938)
  • A leányvári boszorkány (1938)
  • Elcserélt ember (1938 – scenarist)
  • Szabad május elseje Budapesten (1945)
  • Hazugság nélkül (1945)
  • Díszmagyar (1949)
  • Úri muri (1949)
  • Ütközet békében (1951)
  • Becsület és dicsőség (1951)
  • 1953 Magazin de stat (Állami Áruház)
  • 1954 Eu și bunicul (Én és a nagyapám)
  • A bűvös szék (1954)
  • 1955 Accidentul (Gázolás)
  • 1956 Papa Dolar (Dollárpapa)
  • Pázmán lovag (1956)
  • Láz (1957)
  • Éjfélkor (1957)
  • Felfelé a lejtőn (1958)
  • Vörös tinta 1958)
  • A Noszty fiú esete Tóth Marival (1960)
  • 1962 Omul de aur (Az aranyember)
  • Egy ember, aki nincs (1963)
  • Özvegy menyasszonyok (1964)
  • És akkor a pasas... (1966)
  • 1968 Ultima tură (Az utolsó kör)

Premii

Carte

  • Az én filmem (1942 – autobiografie)

Note

  1. ^ a b „Viktor Gertler”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Viktor Gertler, Filmportal.de, accesat în  
  4. ^ PIM identifier]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);

Bibliografie

Legături externe