În zilele noastre, William Farish este un subiect care a căpătat o mare relevanță în societate. De la apariția sa, a stârnit interesul specialiștilor, cadrelor universitare și publicului larg datorită impactului său asupra diferitelor domenii ale vieții de zi cu zi. Influența sa s-a răspândit la nivel global, generând dezbateri, reflecții și acțiuni care urmăresc să-i înțeleagă amploarea și consecințele. În acest articol, vom explora William Farish în profunzime, examinându-i originile, evoluția și implicațiile pe care le reprezintă astăzi. Printr-o analiză detaliată, vom căuta să facem lumină asupra acestui subiect și să oferim o perspectivă critică care să permită cititorilor noștri să înțeleagă importanța acestuia și relația sa cu lumea din jurul nostru.
William Farish | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2][3][4][5] ![]() Carlisle, Anglia, Regatul Marii Britanii[5] ![]() |
Decedat | (77 de ani)[1][2][3][4][5] ![]() Little Stonham(d), Mid Suffolk, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei[5] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() |
Ocupație | chimist ![]() |
Activitate | |
Alma mater | Magdalene College Trinity School ![]() |
Organizație | Universitatea Cambridge ![]() |
Modifică date / text ![]() |
William Farish (n. 1759 - d. 1837) a fost un om de știință englez, cu contribuții în domeniul chimiei.
În 1820 a aplicat o axometrie proiecției ortogonale, în variantă izometrică, adică metoda de a reprezenta în plan, prin proiecție paralelă a obiectelor spațiale, raportat la un sistem de coordonate carteziene.
|title=
(ajutor)