Zam, Hunedoara
| Zam | |
| — sat și reședință de comună — | |
 Biserica de lemn din Zam | |
  ZamZam (România)Localizarea satului pe harta României | |
 ZamZam (Județul Hunedoara)Localizarea satului pe harta județului Hunedoara | |
| Coordonate: 46°0′0″N 22°27′0″E ({{PAGENAME}}) / 46.00000°N 22.45000°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Hunedoara |
| Comună | Zam |
| SIRUTA | 92186 |
| Populație (2021) | |
| - Total | 593 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 337550 |
| Prefix telefonic | +40 x54 |
| Prezență online | |
 Zam în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773Zam în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 | |
Modifică date / text  | |
Zam este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România.
Monumente istorice
- Castelul Nopcsa (proprietar actual: Spitalul de Psihiatrie Zam).
La înființare, castelul a fost proprietatea familiei Nopcsa.
Personalități
- László Paál (1846–1879), pictor maghiar
- Francisc Hossu Longin (1847 - 1935), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
Lăcașuri de cult
.JPG)
Biserica ortodoxă „Sfântul Vasile cel Mare”
Ctitorirea unei biserici trainice de zid a fost preconizată încă din perioada interbelică, dar, din pricina neînțelegerilor legate de poziționarea sa, fie în Zam-Sat, fie în Zam-Colonie, începerea lucrărilor s-a tot amânat; în 1948 noile autorități comuniste locale au dispus confiscarea cărămizii, folosită la ridicarea școlii din Pogănești, a căminului cultural din Gothatea și a unui arc de triumf în gara din Zam, închinat „serenissimului” Stalin (dărâmat în 1953). Ca atare, construcția a debutat abia în 1996, noul lăcaș de cult, închinat „Sfântului Vasile cel Mare”, fiind finalizat în 2003. Inițiatorul acestui demers a fost preotul Gavril Costan. Este un edificiu de plan triconc impunător, cu absidele pentagonale, supraînălțat printr-o turlă octogonală amplă; de aceeași formă sunt și terminațiile octogonale ale celor două turnuri-clopotniță zvelte din dreptul intrării apusene; alta se găsește pe latura sudică a naosului, ambele fiind protejate de intemperii prin pridvoare deschise de zid. Lăcașul este acoperit cu tablă; tâmpla a fost sculptată de profesorul Mircea Lac din Deva.
Imagini
- Castelul Nopcsa (monument istoric)
- Școala
- Primăria
- Monumentul Eroilor
- Biserica romano-catolică
- Biserica de lemn „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (monument istoric)
Note
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Dobrei, Florin: Bisericile ortodoxe hunedorene, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2010, pag.282
Legături externe
| ||||||||||||||||
