Zdravko Šotra

În articolul de astăzi vom vorbi despre Zdravko Šotra. Zdravko Šotra este un subiect care a captat atenția multora în ultimii ani și este important să înțelegem implicațiile și repercusiunile acestuia. De la impactul său asupra societății până la influența asupra culturii populare, Zdravko Šotra s-a dovedit a fi un subiect de interes și relevanță pentru o gamă largă de oameni. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferite aspecte ale Zdravko Šotra și vom discuta despre importanța sa în lumea de astăzi. Sperăm că acest articol vă oferă o înțelegere mai completă a Zdravko Šotra și a efectelor sale în realitatea noastră.

Zdravko Šotra
Date personale
Născut (92 de ani) Modificați la Wikidata
Kozice, Stolac⁠(d), Federația Bosniei și Herțegovinei, Bosnia și Herțegovina Modificați la Wikidata
Căsătorit cuNikica Marinović] Modificați la Wikidata
Cetățenie Serbia Modificați la Wikidata
Ocupațieregizor de film
producător de film
scenarist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba sârbă Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Zdravko Šotra (în sârbă Здравко Шотра; n. , Kozice, Stolac⁠(d), Federația Bosniei și Herțegovinei, Bosnia și Herțegovina) este un regizor și scenarist de film și de televiziune sârb. Este cunoscut pentru regia filmelor Zona Zamfirova⁠(d) (2002),[1] Boj na Kosovu, Šešir profesora Vujića, Santa Maria della Salute și altele, precum și a unor miniseriale de televiziune.[2]

Tinerețe

Šotra s-a născut în satul Kozice, lângă Stolac (în Bosnia și Herțegovina modernă), într-o familie de etnici sârbi, fiind al șaptelea copil al Marei și Đorđe Šotra.[2]

În copilărie, familia sa s-a mutat în Kosovo chiar înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, unde va crește.[2]

Carieră

Šotra a absolvit Facultatea de Arte Dramatice de la Universitatea de Arte din Belgrad, cu o diplomă în regia de film.[3] Și-a început cariera profesională la TV Belgrad, încă de la începuturile sale.[3]

Filmul său de dragoste Zona Zamfirova⁠(d) (2002), bazat pe un roman omonim din 1907 de Stevan Sremac, a fost vizionat de 1,2 milioane de sârbi, un record în Serbia.[2] Potrivit unor surse, a devenit cel mai vizionat film sârb din toate timpurile.[4]

A regizat mai multe miniseriale de televiziune bazate pe romanele scriitoarei Mir-Jam: Ranjeni orao (Vulturul rănit),[5] Greh njene majke (Păcatul mamei ei),[6][7] Nepobedivo srce (Inimă invincibilă)[8] și Samac u braku (Singură în căsătorie).[9]

Viață personală

Šotra a fost căsătorit cu fosta regină a frumuseții Nikica Marinović.[10][3] Împreună au un fiu, Marko, care este regizor de televiziune angajat la televiziunea de stat sârbă.[10]

Este un fan al clubului de fotbal Steaua Roșie Belgrad.[11]

Filmografie

Filme de cinema

  • Osvajanje slobode (1979)
  • Šesta brzina (1981)
  • Idemo dalje (1982)
  • Igmanski marš (1983)
  • Držanje za vazduh (1985)
  • Braća po materi (1988)
  • Boj na Kosovu (1989)
  • Dnevnik uvreda 1993 (1994)
  • Barking at the Stars (1998)
  • Zona Zamfirova (2002)
  • Pljačka Trećeg rajha (2004)
  • Ivkova slava (2005)
  • Šešir profesora Vujića (2012) (Professor Kosta Vujic's Hat)
  • Santa Maria della Salute (2016)

Seriale TV

  • Više od igre (1976)
  • Gde cveta limun žut (2006)
  • Ranjeni orao (2008–2009)
  • Greh njene majke (2009–2010)
  • Nepobedivo srce (2011–2012)
  • Alexandru al Iugoslaviei (2021)[12]

Note

  1. ^ „Lista najgledanijih srpskih filmova u prvoj deceniji XXI veka - FCS” (în sârbă). www.fcs.rs. . Accesat în . 
  2. ^ a b c d „Zdravko Šotra: I've Had Countless Chances To Fail”. cordmagazine.com. Cord Magazine. . 
  3. ^ a b c Tasić, Jelena (). „Zdravko Šotra: Više od igre”. Danas (în Serbian). 
  4. ^ markocov (). „VOJIN ĆETKOVIĆ je morao da uradi OVO da bi igrao u filmu ZONA ZAMFIROVA - Filmitv” (în sârbă). Accesat în . 
  5. ^ „Serija "Ranjeni orao" najgledanija u poslednjih 17 godina - Društvo - Dnevni list Danas” (în sârbă). . Accesat în . 
  6. ^ „Vesti” (în sârbă). РТС. Accesat în . 
  7. ^ „Greh njene majke” (în sârbă). РТС. Accesat în . 
  8. ^ „Nepobedivo srce” (în sârbă). РТС. Accesat în . 
  9. ^ „Dve ljubavne priče”. Novosti.rs. . 
  10. ^ a b Mila Savić, Bazar (ženski nedeljnik); Porodica Šotra iza malog ekrana: Obraz uz obraz, jul 1972; Beograd.
  11. ^ „Slobodna Hercegovina » Zdravko Šotra: Nikad neću zaboraviti hercegovačke čardake !” (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „„Aleksandar od Jugoslavije" od 15. marta na Nova S”. N1 (în sârbă). . Accesat în . 

Legături externe