În lumea de astăzi, Ziua Internațională Anticorupție este încă un subiect de mare relevanță și dezbatere. De la origini până la impactul său asupra societății contemporane, Ziua Internațională Anticorupție a generat un interes constant și a suscitat opinii mixte. De-a lungul istoriei, Ziua Internațională Anticorupție a fost obiect de studiu, reflecție și controversă, influențând diferite aspecte ale vieții cotidiene, culturii și politicii. Fie datorită relevanței sale în domeniul academic, impactului său asupra societății sau importanței sale în cultura populară, Ziua Internațională Anticorupție continuă să fie un subiect de interes pentru oameni de toate vârstele și mediile. În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Ziua Internațională Anticorupție și vom explora numeroasele sale fațete, de la origine până la influența sa de astăzi.
Ziua Internațională Anticorupție, care se sărbătorește în fiecare an pe data de 9 decembrie, a fost inițiată la 31 octombrie 2003 prin „Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva Corupției”.[1]
Data de 9 decembrie a fost stabilită ca Ziua Internațională Anticorupție începând cu anul 2006, prin rezoluția 58/4 a Adunării Generale a ONU, prin care Adunarea a adoptat Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției.[2]
Ziua Internațională Anticorupție are ca obiectiv promovarea principiilor etice, integritatea, transparența și responsabilitatea asupra propriilor acțiuni în afacerile publice, cât și în cele private.
România a semnat Convenția la data de 9 decembrie 2003 la Merida și ratificat-o prin Legea nr. 365 din 15 septembrie 2004.[3]
Republica Moldova a semnat Convenția la data de 28 septembrie 2004 și a ratificat-o prin Legea nr.158-XVI din 6 iulie 2007.[4]