În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Štrbské Pleso și tot ceea ce presupune acest concept. De la origini și până la evoluția sa de astăzi, Štrbské Pleso a jucat un rol crucial în diferite zone ale societății. Printr-o analiză detaliată, vom examina influența Štrbské Pleso asupra culturii, științei, politicii și multe alte aspecte ale vieții de zi cu zi. În plus, vom afla despre diferitele perspective și opinii care există despre Štrbské Pleso, precum și despre controversele pe care le-a ridicat de-a lungul timpului. Pe scurt, acest articol își propune să ofere o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare despre Štrbské Pleso, cu scopul de a aprofunda înțelegerea și impactul său asupra lumii de astăzi.
Štrbské Pleso (în germană Tschirmer See sau Zirbener See; în poloneză Szczyrbske Jezioro; în maghiară Szentiványi Csorbató) este un lac glaciar și o localitate balneară, din munții Tatra Mare în regiunea turistică Štrba din Slovacia. El se află la altitudinea de 1346 m deasupra n.m., lacul a luat naștere prin topirea ghețarului care azi a dispărut. El are suprafața de 19,76 ha, cu un volum de apă de 1284 m3, lungimea lacului fiind 640 dm iar lățimea de 600 dem, având adâncimea maximă de 20 m. Lacul este acoperit de gheață ca. un timp de 155 de zile pe an, el nu are nici o scurgere sau alimentare la suprafață. Lacul este prima oară amintit în anul 1901 de David Fröhlich din familia Szentiványi în opera sa „Bibliotheca seu Cynosura Peregrinantium”. La sfârșitul secolului XIX s-a populat artificial lacul cu pește, pe timpul iernii se transportă gheață curată de pe lac la Berlin, Viena și Budapesta.