Ștefan Mihăilescu-Brăila

Astăzi vrem să vorbim despre Ștefan Mihăilescu-Brăila, deoarece este un subiect care a căpătat relevanță în ultima vreme. Ștefan Mihăilescu-Brăila a captat atenția oamenilor de toate vârstele și interesele, deoarece influența sa se extinde în diferite domenii ale vieții de zi cu zi. De la politică la divertisment, Ștefan Mihăilescu-Brăila a lăsat o amprentă semnificativă asupra lumii de astăzi. În acest articol, vom explora diferitele aspecte legate de Ștefan Mihăilescu-Brăila, de la istoria sa până la impactul său asupra societății actuale. Suntem siguri că veți găsi informații interesante și relevante despre Ștefan Mihăilescu-Brăila care vă vor permite să înțelegeți mai bine acest fenomen și importanța lui astăzi.

Ștefan Mihăilescu-Brăila
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Brăila, România Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieactor de teatru​
actor de film Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ștefan Mihăilescu-Brăila (n. , Brăila, România – d. , București, România) a fost un actor român, artist emerit.

Biografie

S-a născut pe 3 februarie 1925, la Brăila într-o casă de pe strada Tudor Vladimirescu, fiind al șaselea copil din cei șapte din familia inginerului Ștefan Mihăilescu-Brăila[necesită clarificare] (1893-1981) și a soției sale, Rodica Popescu (1900-1986). El a urmat cursurile primare și secundare în orașul natal.

Teatru

Ștefan Mihăilescu-Brăila s-a dedicat carierei scenice de timpuriu. Din 1949 până în 1954 a jucat la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, în spectacole ca La Ilie bun și vesel de Ion Damian, O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, Poveste de dragoste de Margarita Aligher, Burghezul gentilom de Molière, Bădăranii de Carlo Goldoni, Nunta lui Krecinski de Suhovo Kobalin și Ultima oră de Mihail Sebastian.

Cinematografie

Debutează în cinema în 1957, jucând apoi, cu o inegalabilă măiestrie artistică, în cele mai reușite comedii din cinematografia românească: Ciocolată cu alune (1978), Păcală, în 1974, Nea Mărin miliardar, în 1979, Elixirul tinereții, în 1978. Bachus din filmul Secretul lui Bachus (1984), realizat de regizorul Geo Saizescu, a fost ultimul mare rol al lui Ștefan Mihăilescu-Brăila. «Am lucrat cu cei mai buni actori ai timpului. Pleiada de aur. Pentru rolul lui „Bachus”, l-am „ochit” încă de la început pe Ștefan Mihăilescu Brăila. Era extraordinar! A studiat rolul și apoi a intrat perfect, din prima, în pielea lui „Bachus”. Capătă o privire de gheață care parcă tăia ca un laser», spunea Geo Saizescu despre actorul brăilean.

Radio și televiziune

Ștefan Mihăilescu-Brăila a fost și prezentator a numeroase emisiuni de teatru și divertisment la radio și televiziune.

Sfârşitul vieții

Actorul a decedat la 19 septembrie 1996, în București și a fost incinerat.[2]

Distincții

Teatru (selecție)

Teatru radiofonic (selecție)

Filmografie

Note

  1. ^ „Ștefan Mihăilescu-Brăila”, Internet Movie Database, accesat în  
  2. ^ Asociația Cremaționistă Amurg din România - Români celebri care au fost incinerați
  3. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 3 din 13 ianuarie 1964 privind conferirea de titluri și ordine unor cadre artistice, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 1, 22 ianuarie 1964, p. 6.
  4. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul III, nr. 96, Partea I, marți 7 noiembrie 1967, pp. 770–771.

Legături externe