Adolf von Baeyer

În zilele noastre, Adolf von Baeyer este un subiect care a căpătat o mare relevanță în societatea de astăzi. De-a lungul timpului, a devenit un aspect fundamental care afectează numeroase aspecte ale vieții de zi cu zi. Există mulți oameni care au fost influențați de Adolf von Baeyer, direct sau indirect. Din acest motiv, este de o importanță vitală să ne adâncim în toate aspectele legate de Adolf von Baeyer pentru a înțelege impactul acestuia asupra realității noastre. În acest articol, ne vom adânci în lumea interesantă a lui Adolf von Baeyer, explorând originile, evoluția și consecințele sale în diferite domenii. În acest sens, vom descoperi importanța pe care Adolf von Baeyer a dobândit-o în lumea modernă și modul în care a devenit un subiect de dezbatere și reflecție în societatea actuală.

Adolf von Baeyer
Date personale
Nume la naștereJohann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer Modificați la Wikidata
Născut[10][11][12][13][14] Modificați la Wikidata
Berlin, Regatul Prusiei[15][16] Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani)[10][11][17][12][16] Modificați la Wikidata
Starnberg, Regatul Bavariei, Reich-ul German[11] Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul Waldfriedhof din München Modificați la Wikidata
PărințiJohann Jacob Baeyer Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAdelheid Bendemann] Modificați la Wikidata
CopiiOtto von Baeyer
Hans Ritter von Baeyer Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul German Modificați la Wikidata
Religieluteranism Modificați la Wikidata
Ocupațiechimist
cadru didactic universitar Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiMünchen Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[11] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuchimie organică  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea Ludwig Maximilian din München
Universitatea Humboldt din Berlin
Universitatea din Strasbourg[1]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea Humboldt din Berlin
Universitatea Ludwig Maximilian din München
Universitatea din Heidelberg
Universitatea din Gent
Friedrich-Wilhelms-Gymnasium]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Accademia Nazionale dei Lincei
Academia de Științe Göttingen
Academia de Științe din Sankt Petersburg
Academia Regală Suedeză de Științe
Academia Americană de Arte și Științe
Academia Rusă de Științe
Academia de Științe din Berlin
Bayerische Akademie der Wissenschaften
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii
Academia de Științe din Torino[2]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratRobert Bunsen
Friedrich August Kekulé von Stradonitz  Modificați la Wikidata
DoctoranziOthmar Zeidler]
Hermann Emil Fischer
John Ulric Nef
Victor Villiger]
William Henry Perkin]
Richard Willstätter
Christian Stolz]
Paul Friedländer
Arthur von Weinberg]
Carl Liebermann[3]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor
Premiul Nobel pentru Chimie ()[4][5]
Medalia Elliott Cresson ()[6]
Ordinul bavarez Maximilian pentru științe și arte ()
Liebig-Denkmünze] ()[7]
Medalia Davy ()[8]
Membru al Academiei Americane de Arte și Științe
membru străin al Royal Society ()[9]  Modificați la Wikidata
Medalia Premiului Nobel
Medalia Premiului Nobel

Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer (n. , Berlin, Regatul Prusiei – d. , Starnberg, Regatul Bavariei, Reich-ul German) a fost un chimist evreu-german, profesor universitar la München, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1905. A realizat sinteza indigoului, a descoperit condensarea anhidridei ftalice cu fenolii, a dezvoltat teoria tensiunii ciclurilor.

Viața

Johann Friedrich Wilhelm Adolf este fiul generalului-locotenent Johann Jakob Baeyer care, ca o condiție pentru a fi avansat în grad a fost obligat să se creștineze și s-a botezat la luteranism. El a pus bazele sistemului european de măsurare geodezică. Adolf face primele experimente chimice la 9 ani, descoperă la numai 12 ani o nouă sare dublă de cupru, iar la 13 ani efectuează primele teste asupra indigoului. Mai târziu, după doi ani de matematică și fizică la Universitatea din Berlin, trece la chimia, pe care o aprofundează începând din 1856 la Heidelberg, sub îndrumarea lui Robert Bunsen, apoi se îndreaptă spre laboratorul lui August Kekulé, chimist german cunoscut pentru studiile asupra componentelor chimice organice.

În anul 1860, obține postul de lector la catedra de chimie organică la Academia de Comerț din Berlin, unde are un laborator spațios și devine profesor universitar. În 1871 este numit profesor la Universitatea din Strasbourg, fiind chemat, doi ani mai târziu, să ocupe postul de profesor de chimie lăsat de Justus von Liebig la Universitatea din München. Aici va pune bazele unui laborator de chimie unde își va desfășura în continuare cercetările.

Note

  1. ^ Dictionnaire culturel de Strasbourg : 1880-1930], Wikipedia în rusă  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ www.accademiadellescienze.it, accesat în  
  3. ^ Genealogia matematicienilor 
  4. ^ The Nobel Prize amounts (în engleză), Fundația Nobel 
  5. ^ The Nobel Prize in Chemistry 1905 (în engleză), Fundația Nobel 
  6. ^ https://web.archive.org/web/20090201034538/http://www.fi.edu/winners/show_results.faw?gs=&ln=&fn=&keyword=&subject=&award=CRESS&sy=&ey=&max=300&name=Submit, arhivat din original la |archive-url= necesită |archive-date= (ajutor)  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ https://en.gdch.de/gdch/prizes-and-awards/gdch-awards/liebig-commemorative-medal.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ Award winners : Davy Medal (în engleză), accesat în  
  9. ^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 18 
  10. ^ a b Adolf Baeyer, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  11. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  12. ^ a b BAEYER (von) Adolf Viktor, Nouveau dictionnaire de biographie alsacienne, accesat în  
  13. ^ Adolf von Baeyer, Opća i nacionalna enciklopedija 
  14. ^ Adolf von Baeyer, Find a Grave, accesat în  
  15. ^ www.accademiadellescienze.it, accesat în  
  16. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  17. ^ Johann Friedrich Wilhelm Adolf Baeyer, www.accademiadellescienze.it, accesat în  

Bibliografie

  • Dicționar Enciclopedic, Ed. Enciclopedică, București, 1993, vol I, pag. 162

Legături externe