Alexandru Mavrocordat al II-lea
În lumea de astăzi, Alexandru Mavrocordat al II-lea a devenit un subiect de interes și dezbatere crescând în diferite domenii. De la politică la știință, prin cultură și societate, Alexandru Mavrocordat al II-lea a reușit să capteze atenția unui număr mare de oameni din întreaga lume. Implicațiile sale, impactul și relevanța sa au generat o gamă largă de opinii, teorii și studii care urmăresc să înțeleagă și să analizeze în profunzime acest fenomen. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Alexandru Mavrocordat al II-lea, de la origini până la influența sa de astăzi, cu scopul de a oferi o viziune completă și actualizată asupra acestui subiect atât de relevant în prezent.
| Alexandru Mavrocordat al II-lea | |
 Domn al Moldovei | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Constantinopol, Imperiul Otoman |
| Decedat | (64 de ani) Moscova, Imperiul Rus |
| Părinți | Ioan N. Mavrocordat |
| Cetățenie |  Republica Moldova |
| Ocupație | Dragoman |
| Apartenență nobiliară | |
 Domn al Moldovei | |
| Domnie | 12 ianuarie 1785 – 14 decembrie 1786 |
| Predecesor | Alexandru I Mavrocordat |
| Succesor | Alexandru Vodă Ipsilanti |
Modifică date / text  | |
Alexandru al II-lea Mavrocordat zis și Firaris (n. , Constantinopol, Imperiul Otoman – d. , Moscova, Imperiul Rus) a fost domn în Moldova în perioada: 12 ianuarie 1785 - 14 decembrie 1786.
Domnie
A fost fiul lui Ioan Mavrocordat, fratele lui Constantin Mavrocordat. Înainte de a fi domn a fost dragoman al Porții. Ca domn a fost în relații bune atât cu Rusia cât și cu Austria, care se pregăteau pentru război împotriva Turciei. A fost mazilit la insistențele Austriei, care nu avea încredere în el și voia să-l înlocuiască cu un om devotat. Astfel, Alexandru II Mavrocordat a plecat în Rusia, fiind urmat de mai mulți boieri. În realitate, Alexandru era capul unei conspirații greco-rusești cu scopul de a-i răscula pe greci și români împotriva Turciei, în favoarea Rusiei.
Porecla de „Firaris” vine de la cuvântul turc „firari” și înseamnă „fugarul”.
Legături externe
- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010
| Predecesor: Alexandru I Mavrocordat |
1785 – 1786 |
Succesor: Alexandru Vodă Ipsilanti |
