Anaïs Nersesian

Astăzi, Anaïs Nersesian este un subiect care trezește un mare interes și dezbatere în societate. De la origini și până în prezent, Anaïs Nersesian a fost subiect de studiu și analiză de către experți din diferite discipline. Impactul său asupra vieții oamenilor și asupra dezvoltării umanității a fost profund, iar relevanța sa a rămas de-a lungul timpului. În acest articol, vom explora în detaliu cele mai relevante aspecte ale Anaïs Nersesian, de la origini până la implicațiile sale de astăzi. De la impactul său asupra societății până la influența sa asupra culturii populare, Anaïs Nersesian a lăsat o amprentă de neșters în istoria și în mintea oamenilor.

Anaïs Nersesian
Date personale
Născută (88 de ani) Modificați la Wikidata
București, România[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Etniearmeni Modificați la Wikidata
Ocupațiepoetă
istoric
traducătoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea din București ()[1]
Limbilimba română[1]  Modificați la Wikidata
PatronajArarat  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Anaïs Nersesian (n. 22 martie 1938, Cerăt, județul Dolj) este o poetă, prozatoare și traducătoare armeană din România.

Biografie

A debutat în 1954 în revista Tânărul Scriitor cu poezia „Evocare”. Debutul editorial a avut loc în 1973 cu volumul Cântărețul de sticlă.[2]

După 1990 a făcut parte din colectivul redacțional al revistei Ararat.[3]

Scrieri

  • Cântărețul de sticlă (versuri), 93 p., Editura Cartea Românească, 1973
  • Stampe lirice (versuri), Editura Eminescu, 1975
  • Sigiliul trecerii (versuri) , Editura Cartea Românească, 1978
  • Balanță solară (versuri), Editura Eminescu, 1980
  • Alb și negru (versuri), Editura Eminescu, 1982
  • Singurătatea spectacolului, Editura Eminescu, 1983
  • Bolta glisantă (versuri), Editura Cartea Românească, 1986
  • Înstrăinatul solstițiu, Editura Eminescu, 1987
  • Terase de apă (versuri), 99 p., Editura Eminescu, 1991, ISBN 973-22-0160-6
  • Parfumul rochiei, Editura Ararat, 1994
  • Cu fața la zid (versuri), 111 p., Editura Ararat, 1996, ISBN 10: 9739712789 - ISBN 13: 9789739712781
  • Cântece ale trubadurilor armeni, 238 p., Editura Ararat, 1997, ISBN 973-9310-08-7
  • Armenii în istorie și cultură, Editura Ararat, 2003, ISBN 973-9310-97-4
  • Orașe italiene: Roma, Florența, Veneția : (25 septembrie - 24 octombrie 1971), 317 p., Editura Ararat, 2004, ISBN 9737727088, 9789737727084
  • Personaje armenești din literatura română, 416 p., Editura Ararat, 2009

Distincții

La 21 decembrie 1997, la Biblioteca „Dudian” au fost decernate premiile U.A.R. pentru anul 1996. Laureați au fost poeta Anaïs Nersesian, pictorul Nicolae Jakobovits, doctorul Florin Exergian și scriitorul Arșag Bogdan Căuș[4]

Note

  1. ^ a b c Haykakan sovetakan hanragitaran, hator 8]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ Sasu, Aurel (). Dicționarul biografic al literaturii române. 2: M-Z. Pitești: Paralela 45. p. 216. 
  3. ^ Gidó Attila, Cronologia minorităților naționale din România:. vol. I, albanezi, armeni, bulgari, croați, eleni, evrei și germani, Cluj-Napoca: Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, 2012
  4. ^ Gidó Attila, Cronologia minorităților naționale din România Vol. I Albanezi, armeni, bulgari, croați, eleni, evrei și germani; Ediția a II-a, 408 pagini, Editura ISPMN, 2016
 Acest articol biografic despre un scriitor român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!