Ban (mijloc de plată)

În lumea de astăzi, Ban (mijloc de plată) a devenit un subiect de interes și relevanță crescând. Fie din cauza impactului său asupra societății, economiei sau vieții de zi cu zi a oamenilor, Ban (mijloc de plată) este o problemă pe care nu o putem ignora. În acest articol, vom explora în profunzime toate aspectele legate de Ban (mijloc de plată), de la originile și evoluția sa până la influența sa în diferite domenii. Vom analiza modul în care Ban (mijloc de plată) a transformat modul în care trăim și cum va continua să ne modeleze viitorul. În plus, vom examina potențialele implicații și provocări pe care le prezintă Ban (mijloc de plată), precum și oportunitățile și beneficiile pe care le poate aduce. Pregătește-te să te cufunzi într-o călătorie de descoperire și reflecție despre Ban (mijloc de plată), un subiect care ne va marca fără îndoială prezentul și viitorul.

Pentru alte sensuri, vedeți Ban (dezambiguizare).
Parte a seriei despre
Capitalism
Concepte

• Afacere • Capital • Cerere și ofertă • Antreprenoriat • Comerț liber • Companie • Concurență • Dezvoltare economică • Planificare economică • Globalizare • Corporație • Liberalizare • Marginalism • Mâna invizibilă • Piață liberă • Piață financiară • Invenție • Economie de piață • Eșecul pieței • Drept de proprietate • Privatizare • Profit • Meritocrație • Naționalizare • Recesiune • Criză economică • Regulament • Mâna de lucru salariată • Bogăție

Sisteme economice

• Piață regulată • Modelul anglo-saxon • Modelul nordic • Modelul asiatic

Teorii economice

• Economia clasică • Keynesianismul • Școala americană • Școala austriacă • Economia neoclasică • Economie de piață

Aspecte sociale

• Angajare • Șomaj

Origini ale capitalismului

• Iluminismul • Revoluția comercială • Feudalismul • Revoluția industrială • Mercantilismul

Economiști

• Adam Smith • John Stuart Mill • David Ricardo • Thomas Malthus • Jean-Baptiste Say • Milton Friedman • Friedrich Hayek • John Maynard Keynes • Alfred Marshall • Ludwig von Mises • Murray Rothbard • Joseph Schumpeter • Thorstein Veblen • Max Weber • Ronald Coase

Vezi și

• Corporatism • Consumerism • Globalizare • Anarho-capitalism • Liberalism (economic) • Libertarianism • Neo-capitalism • Protecționism

Portaluri

• Portal capitalism • Portal economie • Portal filozofie • Portal politică

editează

Banii ca mijloc de plată, erau utilizați din timpurile străvechi a civilizației umane. La început, au fost utilizați în comerț ca mijloc de plată, sub formă de monede, iar ulterior au apărut bancnotele (note/chitanțe de bancă) și mijloacele electronice de plată (monedă criptică)

Orice poate fi folosit ca ban dacă se îndeplinesc următoarele condiții:

1. mediu de schimb

2. unitate de contabilitate

3. să fie portabil

4. să fie durabil

5. să fie divizibil

6. să fie fungibil

7. să-și pastreze valoarea (adică puterea de cumpărare)

Moneda îndeplinește numai primele 6 condiții. De-a lungul mileniilor aurul și argintul au jucat rolul de „ban”.

Adevărata avere a unui individ sunt timpul și libertatea sa, banii sunt doar un mijloc prin care se „păstrează/înmagazinează” energia economică până în momentul când se dorește a fi folosită (adică tranzacții).

Istoric

Articol principal: Obol (monedă)
Monede antice din Lidia

În trecutul îndepărtat se făcea schimb în natură, ulterior au început să fie folosite în comerț monedele care erau scoici, apoi monede din metale prețioase ca argint sau aur. Obiceiul vechi românesc de a pune bani pe ochii mortului provine din mitologia Greciei Antice. În Antichitate mortului i se puneau bani pentru a putea plăti pe Charon, luntrașul lui Hades. El îi trecea pe cei proaspăt morți peste râul Acheron dacă își puteau plăti călătoria. În Grecia Antică, cadavrelor le era adesea pusă o monedă sub limbă pentru a putea plăti luntrașului Charon. Cei care nu puteau plăti aveau de pribegit o sută de ani pe malurile râului Acheron.

Funcțiile banilor

În trecut, istoricii antropologiei economice considerau că banii au patru funcții principale (mijloc de plată – cea mai cunoscută noțiune –, unitatea de cont, depozitul de valoare și standardul de plată amânată). Manualele moderne de economie disting doar trei funcții, cea a normei de amânare a plății (taxe, amenzi) fiind inclusă în celelalte.[1]

Au existat multe dezbateri istorice cu privire la distincția dintre aceste funcții diferite, mai ales că banii, un activ general acceptat ca mijloc de plată, sunt dominați de active mai profitabile (cum ar fi Bills of the Treasury) de asemenea, termenul „capital financiar” este mai general pentru a desemna lichiditățile și fuziunea tuturor funcțiilor banilor.[2]

Conform unei concepții extinse despre bani (Concepție substantivă a lui Karl Polanyi), este suficient ca un obiect să îndeplinească una dintre aceste funcții pentru a fi calificat drept „obiect monetar”.[3]

Note

  1. ^ Monnaie antique, monnaie moderne, monnaies d'ailleurs ... Métissages et hybridations, De Boccard, ISBN 978-2-7018-0316-6 
  2. ^ Macroéconomie, De Boeck Supérieur,  
  3. ^ Karl Polanyi (). Beacon, ed. The Great Transformation (în engleză).  Parametru necunoscut |lire en ligne= ignorat (posibil, |url=?) (ajutor); Parametru necunoscut |număr de pagini= ignorat (ajutor)

Vezi și

Legături externe

Lectură suplimentară

  • Honda, Ken. Bani fericiți, Arta japoneză de a face pace cu banii tăi. București, Editura ACT și Politon, 2023, 224 p., ISBN 978-630-303-125-5