În lumea de astăzi, Keynesianism a devenit din ce în ce mai important în diferite zone ale societății. Atât în lumea muncii, cât și în cea personală, Keynesianism a generat un impact semnificativ, generând schimbări și transformări în modul în care interacționăm cu mediul nostru. De la apariția sa, Keynesianism a marcat un înainte și un după în modul în care abordăm diferite probleme și provocări, devenind un element esențial în viața de zi cu zi a milioane de oameni din întreaga lume. În acest articol, vom explora rolul fundamental pe care Keynesianism îl joacă în viața noastră, analizând influența acestuia asupra aspectelor cotidiene și asupra societății în general.
Keynesianismul (sau keynesism[1]) reprezintă un curent în gândirea economică (macroeconomie), apărut în secolul XX, introdus de economistul britanic John Maynard Keynes. Acesta a pledat pentru o politică activă în favoarea sectorului public în economie, realizat nu numai prin acțiuni de tip monetarist ale băncilor naționale [2], dar și printr-o politică fiscală energică -- ambele măsuri fiind menite să reprezinte o contrapondere la ceea ce el considera ineficiența relativă a sistemului economic privat, și a ciclurilor economice generate de acesta.
Keynesianismul a fost inițiat în lucrarea Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a banilor (1936).
Keynesianismul a constituit baza teoretică a lucrărilor publice inițiate în anii '30 de guvernele american și german ca soluție împotriva crizei economice. Și-a câștigat mulți adepți pe plan mondial după cel de-al doilea război mondial, dar a pierdut teren ca urmare a stagflației din anii '70. Prim-ministrul britanic Gordon Brown l-a invocat în sprijinul unei mai energice politici de intervenție a statului după criza economică din 2007.