În lumea de astăzi, Bară a câștigat o importanță semnificativă în diferite domenii. Fie la nivel personal, profesional sau social, Bară a reușit să capteze atenția unui public larg. Relevanța sa s-a reflectat în creșterea popularității sale și în influența pe care o exercită asupra societății actuale. În acest articol, ne vom adânci în lumea lui Bară pentru a descoperi numeroasele sale fațete și a analiza impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De la origine și până la evoluția sa în timp, Bară a marcat un înainte și un după în istorie, devenind o temă de interes pentru cercetători, academicieni și curioși deopotrivă. Alăturați-vă nouă în această călătorie pentru a explora pe deplin tot ce are de oferit Bară.
În rezistența materialelor o bară este un corp cu una dintre dimensiuni (lungimea) mult mai mare decât celelalte două dimensiuni (lățimea și grosimea).[1][2][3][4]
Pentru necesitățile de calcul, barele sunt schematizate.[5] De-a lungul dimensiunii maxime se consideră axa longitudinală. Secțiunile transversale sunt secțiuni plane, normale (perpendiculare) pe axa longitudinală. Locul geometric al centrelor de greutate ale secțiunilor transversale este considerat fibra medie, care de obicei[a] poate fi aproximată cu axa longitudinală. După forma fibrei medii, barele pot fi drepte, curbe (curbe în plan) sau strâmbe (curbe în spațiu, în două direcții).[4]
Barele pot fi cu secțiune constantă sau cu secțiune variabilă.[3][4] Dintre barele cu secțiune variabilă, un interes particular îl prezintă bara de egală rezistență la care la sarcinile utile se adaugă solicitările datorită forțelor gravitaționale.[7][8]
În funcție de tipul solicitărilor, barele au denumiri specifice:[3][4]
Dacă barele sunt așa de subțiri încât sunt solicitate doar la întindere, neopunând vreo rezistență la alte tipuri de solicitări, se vorbește despre fire.[3][4]
În mecanismele articulate barele sunt denumite după funcția lor:
Din punct de vedere al rezistenței materialelor barele sunt elementele cele mai simple de calculat.[3][12] De obicei schematizarea este formată din fibra medie și reazeme. Reazemele pot fi articulate fixe, articulate mobile sau încastrări.[13]
Barele de oțel se realizează cu diferite secțiuni: rotundă, pătrată, dreptunghiulară, țeavă, cheson (țeavă pătrată) sau cu diferite profile: cornier cu aripi egale sau inegale, U, I.[14]