Benjamin Guy Babington
În lumea de astăzi, Benjamin Guy Babington este un subiect care stârnește un mare interes și dezbatere. De-a lungul timpului, Benjamin Guy Babington a captat atenția cadrelor universitare, a experților și a publicului larg, devenind un punct cheie de discuție în diferite domenii. Relevanța lui Benjamin Guy Babington se reflectă în impactul său asupra societății și în modul în care ne influențează viața de zi cu zi. În acest articol, vom explora subiectul Benjamin Guy Babington în profunzime, analizând implicațiile sale, evoluția sa în timp și diferitele puncte de vedere care există în această problemă.
Benjamin Guy Babington a fost un medic englez (n. 5 martie 1794 - d. 8 aprilie 1866).
Viața și opera
Benjamin Guy Babington a fost fiul medicului William Babington. A fost școlit la Charterhouse înainte să se înroleze în Marina Regală.
În 1812, după 2 ani de studiu la colegiul companiei East India în Haileybury, Hertfordshire, s-a înrolat în serviciul Indian. A învățat în scurt timp foarte bine limbile orientale și sanscrită, astfel încât la doar 20 de ani a publicat prima carte de gramatică a limbii tanulă (dialect indian).
Sănătatea sa a avut de suferit pe urma climatului indian obligându-l să se întoarcă în Anglia. A urmat apoi medicina la spitalul Guy în Londra și la colegiile Pembroke și Cambridge, obținându-și doctoratul în 1831 și devenind mai târziu membru al Colegiului Medicilor.
A întreprins numeroase investigații în privința holerei ce a lovit Anglia în 1832 și a fost primul din Anglia care a descris exantema caracteristică acestei boli.
În 1837 a devenit asistent al medicilor la spitalul Guy, pentru acest post concurând și Hodgkin, lucru care a deschis o întreagă controversă și numeroase dezbateri. Probabil că Babington a fost ajutat și de cunoștințele familiei sale. Tatăl său a fost medic la acest spital iar sora sa era soția lui Richard Bright. A demisionat în 1855 în urma unei neînțelegeri cu administrația spitalului privind accesul studenților în spital.
Babington a fost membru al Societății Regale, iar în calitatea sa de membru al Consiliului Medicilor din cadrul Consiliului General de Sănătate, a primit numeroase sarcini de investigare. În 1863 a devenit președinte al Societății Medicilor și Chirurgilor Regali. Fiind convins de importanța studiilor privind epidemiile în 1850 a fondat Societatea Epidemiologică, a cărui președinte a fost pentru mulți ani, și pentru care a publicat numeroase articole importante.
A inventat un stetoscop curbat, a intuit folosul oglinzilor în investigările gâtului, iar în 1828 a inventat un instrument care l-a numit 'glotoscop' pentru examenul laringelui - adică primul laringoscop, fiind și primul care a introdus laringoscopia de rutină. A scris despre holeră, epilepsie și coree, și a fost unul din primii care a sugerat că fibrina se formează în sânge dintr-un precursor mai solubil.
Sursă
http://www.whonamedit.com/doctor.cfm/368.html
Legături externe
en Benjamin Guy Babington: Președinte fondator al Societății Epidemiologice Londoneze
