1863

1863 (MDCCCLXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

• 30 martie: Începutul domniei regelui George I al Greciei. Domnia lui de 50 ani (cea mai lungă din istoria modernă a Greciei) a fost caracterizată de câștiguri teritoriale pentru Grecia în urma Primului Război Mondial.

• 27 aprilie: Pe o ceață deasă, vasul de pasageri, Anglo Saxon, s-a ciocnit de stânci și s-a scufundat pe coasta Newfoundland. Au murit 128 de oameni. Până în prezent rămâne cel mai sever naufragiu în Atlanticul de Nord.
• 30 aprilie-6 mai: Războiul Civil American. Bătălia de la Chancellorsville. Asalt în Virginia, SUA, încheiat cu victoria confederației, armată condusă de Robert E. Lee.

• 12 mai: Radama al II-lea, regele Madagascarului, este asasinat într-o conspirație a nobililor, care erau nemulțumiți de cursul său liberal și deschiderea către puterile europene Franța și Marea Britanie. Este urmat la tron de soția sa, Rasoherina. Puterea reală din regat a fost deținută de primul ministru Rainivoninahitriniony, instigatorul loviturii de stat și cel care a devenit soțul reginei la câteva săptămâni după încoronarea acesteia.

• 19-20 septembrie: Războiul Civil American. Bătălia de la Chickamauga. Bătălie pentru controlul centrului feroviar din apropierea orașului.

• 12 octombrie: Cuza îl numește prim-ministru pe Mihail Kogălniceanu, care va deține această funcție până la 26 ianuarie 1865 și va marca perioada cea mai rodnică în acțiuni social economice din perioada domniei lui Cuza.
• 26 octombrie: Regatul Unit: Este fondată Asociația de Fotbal; se creează primele reguli de fotbal oficiale. Acest lucru înseamnă separarea fotbalului de rugby.

• 15 noiembrie: Regele danez, Frederic al VII-lea, a murit fără să aibă copii, și, în conformitate cu Protocolul de la Londra din 1852, este urmat la tron de Christian de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg​​. Christian al IX-lea a fondat casa de Glücksburg care domnește și astăzi în Danemarca.

• ianuarie/februarie: Se încheagă o alianță politică între conservatori și liberalii radicali - "monstruasa coaliție", cum a numit această grupare politică Cezar Bolliac, potrivnică domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Principalele personaje au fost: I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, A. Panu, Ștefan Golescu, Ion Ghica, Dimitrie Ghica, care au făcut o opoziție sistematică la toate actele guvernelor lui Cuza.
• martie: Împăratul japonez, Kōmei, emite "Ordinul de a expulza barbarii".
• martie: Se hotărăște ca slujbele în bisericile ortodoxe românești să se facă numai în limba română, cu trei excepții: biserica Sf. Ioan cel Mare din București, biserica Sf. Arhangheli din Brăila și biserica Dancu din Iași.
• Bayer AG. Companie germană farmaceutică și produse chimice, înființată de Friedrich Bayer la Leverkusen, Germania. Între 1925-1945 a fuzionat cu I. G. Farben.
• Este votată Legea pentru secularizarea averilor mănăstirești, prin care pământul deținut de mănăstirile închinate a reintrat în patrimoniul statului român.
• La Londra intră în funcțiune primul metrou din lume, de-a lungul sectorului Victoria Street, cu lungimea de 6,3 km. Tracțiunea era realizată de o mașină cu abur.
• Președintele american, Abraham Lincoln, a pus capăt sclaviei în statele sudiste rebele prin Proclamația Emancipării.

• A apărut, la București, prima revistă umoristică editată de B.P. Hașdeu, "Aghiuță".
• Americanul J.T. Alden a brevetat metoda de obținere a drojdiei.
• Édouard Manet pictează Olympia.
• Jules Verne publică Cinci săptămâni în balon.

• 1 ianuarie: Pierre de Coubertin, pedagog și istoric francez, fondatorul CIO (d. 1937)
• 1 ianuarie: Rūdolfs Blaumanis, scriitor leton (d. 1908)
• 17 ianuarie: David Lloyd George, om politic britanic, prim-ministru al Regatului Unit (1916-1922), (d. 1945)
• 28 februarie: Gheorghe Marinescu, medic român, fondator al școlii românești de neurologie (d. 1938)
• 16 martie: Ernest Henri Dubois, sculptor francez (d. 1930)
• 19 martie: Prințesa Matilda a Saxoniei (d. 1933)

• 
  Pierre de Coubertin, pedagog și istoric francez, fondatorul CIO
• 
  Gheorghe Marinescu, medic, fondator al școlii românești de neurologie
• 
  Gabriele D'Annunzio, scriitor, poet, dramaturg italian

• 12 martie: Gabriele D'Annunzio, scriitor, politician italian (d. 1938)
• 3 aprilie: Henry Van de Velde, arhitect și designer belgian (d. 1957)
• 5 aprilie: Prințesa Victoria de Hesse, nepoată a reginei Victoria (d. 1950)
• 21 mai: Arhiducele Eugen de Austria (d. 1954)
• 10 iunie: Louis Couperus, romancier și poet olandez (d. 1923)
• 21 iunie: Max Wolf, astronom german, pionier în domeniul astrofotografiei (d. 1932)
• 23 iunie: Sándor Bródy, romancier și dramaturg maghiar (d. 1924)
• 14 iunie: Alois Alzheimer, psihiatru și neuropatolog german (d. 1915)
• 12 iulie: Albert Calmette, medic, bacteriolog și imunolog francez (d. 1933)
• 19 iulie: Hermann Bahr, prozator, dramaturg și eseist austriac (d. 1934)
• 30 iulie: Henry Ford, producător american de automobile (d. 1947)
• 11 august: Ernst Gunther, Duce de Schleswig-Holstein (d. 1921)
• 23 august: Marele Duce George Mihailovici al Rusiei (d. 1919)

• 
  Max Wolf, astronom german, pionier în domeniul astrofotografiei
• 
  Henry Ford, producător american de automobile
• 
  Franz Ferdinand al Austriei, moștenitor al tronului imperiului Austro-Ungar

• 31 august: Prințesa Isabela a Bavariei, ducesă de Genova (d. 1924)
• 13 septembrie: Ernst II, Prinț de Hohenlohe-Langenburg (d. 1950)
• 28 septembrie: Carlos I al Portugaliei (d. 1908)
• 5 octombrie: Ludwig Borchardt, egiptolog german (d. 1938)
• 15 octombrie: Arhiducele Leopold Salvator, Prinț de Toscana (d. 1931)
• 7 noiembrie: Julián del Casal, poet cubanez (d. 1893)
• 11 noiembrie: Paul Signac, pictor francez (d. 1935)
• 14 noiembrie: Leo Baekeland, chimist american de origine germană (d. 1944)
• 18 noiembrie: Richard Dehmel, poet german (d. 1920)
• 24 noiembrie: Maria Henrieta Chotek, cultivatoare austriacă de trandafiri, creatoarea rozariului de la Dolná Krupá (d. 1946)
• 25 noiembrie: Ioan Cantacuzino, medic și bacteriolog român (d. 1934)
• 27 noiembrie: Olga Kobyleanska, scriitoare ucraineană (d. 1942)
• 28 noiembrie: Eremia Grigorescu, general român de artilerie, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărășești, ministru de război (d. 1919)
• 12 decembrie: Edvard Munch, pictor norvegian (d. 1944)
• 18 decembrie: Franz Ferdinand al Austriei, moștenitor al tronului imperiului Austro-Ungar (d. 1914)

• 3 martie: Iancu Văcărescu, 70 ani, poet, considerat drept unul dintre primii poeți ai literaturii române (n. 1792)
• 30 martie: Auguste Bravais, 51 ani, fizician francez (n. 1811)
• 1 aprilie: Jakob Steiner, 67 ani, matematician elvețian (n. 1796)
• 10 mai: Stonewall Jackson (n. Thomas Jonathan Jackson), 39 ani, general american (n. 1824)

• 
  Iancu Văcărescu, considerat drept unul dintre primii poeți ai literaturii române
• 
  Eugène Delacroix, pictor francez
• 
  Andrei Mureșanu, poet și revoluționar român din Transilvania

• 1 iunie: Arhiducele Maximilian de Austria–Este (n. Maximilian Joseph), 80 ani (n. 1782)
• 25 iunie: Johann Karl Ehrenfried Kegel, 78 ani, agronom german și cercetător al peninsulei Kamceatka (n. 1784)
• 26 iulie: Sam Houston, 70 ani, om politic și ofițer american (n. 1793)
• 13 august: Eugène Delacroix (n. Ferdinand Victor Eugène Delacroix), 65 ani, pictor francez (n. 1798)
• 28 august: Eilhard Mitscherlich, 69 ani, chimist și mineralog german (n. 1794)
• 17 septembrie: Alfred de Vigny, 66 ani, poet francez (n. 1797)
• 17 septembrie: Józef Korzeniowski, 66 ani, scriitor polonez (n. 1797)
• 20 septembrie: Jacob Grimm, 78 ani, lingvist, folclorist și scriitor german (n. 1785)
• 12 octombrie: Andrei Mureșanu (Andrei Mureșianu), 46 ani, poet și revoluționar român din Transilvania (n. 1816)
• 15 noiembrie: Frederic al VII-lea (n. Frederik Carl Christian), 55 ani, rege al Danemarcei (n. 1808)
• 26 noiembrie: Natalia Goncearova, 50 ani, soția poetului rus Aleksandr Pușkin (n. 1812)
• 13 decembrie: Friedrich Hebbel (n. Christian Friedrich Hebbel), 50 ani, poet și dramaturg german (n. 1813)
• 24 decembrie: William Makepeace Thackeray, 52 ani, romancier britanic (n. 1811)

• Listă de conducători de stat din 1863