În lumea de astăzi, Brook Taylor a devenit un subiect de interes larg răspândit. De la impactul său asupra societății și până la relevanța sa în domeniul profesional, Brook Taylor a captat atenția oamenilor de toate vârstele și culturile. Cu nenumărate opinii și perspective în jurul lui Brook Taylor, este esențial să se analizeze complet implicațiile și consecințele acestuia. În acest articol, vom explora diverse aspecte legate de Brook Taylor, cu scopul de a oferi o privire de ansamblu amplă și completă a acestui subiect. De la origine până la posibilele sale evoluții viitoare, vom arunca o privire asupra Brook Taylor din diferite unghiuri pentru a înțelege importanța sa astăzi.
Brook Taylor | |
![]() Brook Taylor (1685 - 1731) | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 18 august 1685 Edmonton, Middlesex, Anglia |
Decedat | 30 noiembrie 1731 London, Anglia |
Înmormântat | St Anne's Churchyard[2] ![]() |
Părinți | John Taylor[3] Olivia Tempest[3] ![]() |
Frați și surori | Herbert Taylor ![]() |
Căsătorit cu | unknown daughter Brydges (–)[1] Sabetta Sawbridge (–)[1] ![]() |
Copii | Elizabeth Taylor[3] ![]() |
Ocupație | matematician ![]() |
Limbi vorbite | limba engleză[4] ![]() |
Activitate | |
Rezidență | Anglia |
Domeniu | analiză matematică matematică ![]() |
Instituție | St John's College ![]() |
Alma Mater | St John's College[1] ![]() |
Organizații | Societatea Regală din Londra ![]() |
Conducător de doctorat | John Machin și John Keill |
Cunoscut pentru | Serie Taylor Methodus Incrementorum Directa et Inversa teorema lui Taylor ![]() |
Premii | Membru al Societății Regale ()[1] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Brook Taylor (n. 18 august 1685 în Edmonton, Anglia - d. 30 noiembrie 1731 la Londra) a fost matematician englez ale cărui cele mai notabile contribuții matematice sunt Teorema Taylor și Seriile Taylor. Brook Taylor a fost un om talentat, printre altele s-a mai ocupat și de muzică, pictură și filozofie.
În 1701 intră la Colegiul St. John`s de la Cambridge, unde studiază matematica. În 1712 a fost admis ca membru al Societății Regale de la Londra. Doi ani mai târziu devine secretar al acestui înalt for științific, funcție pe care o deține timp de patru ani. Face mai multe vizite în Franța întâlnind diverși matematicieni, ca Abraham de Moivre, Johann Bernoulli cu care întreține o intensă corespondență.