Capecitabină

În acest articol vom aborda problema Capecitabină, care este de cea mai mare importanță în contextul actual. Capecitabină a fost subiect de dezbatere și analiză în diferite domenii, iar relevanța sa este de netăgăduit în societatea actuală. Din diferite perspective și abordări, Capecitabină a generat interes și reflecție, ceea ce ne invită să-și aprofundăm studiul și înțelegerea. În acest sens, vom explora diverse aspecte legate de Capecitabină, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect.

Capecitabină
Identificare
Număr CAS154361-50-9[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem60953[3]  Modificați la Wikidata
DrugBankDB01101  Modificați la Wikidata
ChemSpider54916[4]  Modificați la Wikidata
UNII6804DJ8Z9U[1]  Modificați la Wikidata
KEGGC12650[5]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL1773[6]  Modificați la Wikidata
Cod ATCL01BC06[7]  Modificați la Wikidata
SMILES
CCCCCOC(=O)NC1=NC(=O)N(C=C1F)C2C(C(C(O2)C)O)O[3]  Modificați la Wikidata
InChI
InChI=InChI=1S/C15H22FN3O6/c1-3-4-5-6-24-15(23)18-12-9(16)7-19(14(22)17-12)13-11(21)10(20)8(2)25-13/h7-8,10-11,13,20-21H,3-6H2,1-2H3,(H,17,18,22,23)/t8-,10-,11-,13-/m1/s1[3]  Modificați la Wikidata
Date clinice
Cale de administrareadministrare orală  Modificați la Wikidata
Date chimice
FormulăC₁₅H₂₂FN₃O₆[3]  Modificați la Wikidata
Masă molară359,149264 u.a.m.[8]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Capecitabina este un agent chimioterapic utilizat în tratamentul unor cancere, precum cancerul de sân, colorectal și gastric.[9][10][11] Este utilizat în asociere cu docetaxel.[9][11] Calea de administrare disponibilă este cea orală.[9]

Molecula a fost patentată în 1992 și a fost aprobată pentru uz medical în anul 1998.[12] Se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[13]

Utilizări medicale

Capecitabina este utilizată în tratamentul:[9][10][11][14][15][16]

Mecanism de acțiune

Capecitabina este un analog de fluoropirimidină. Este metabolizată la 5-fluorouracil, care este un inhibitor al timidilat-sintetazei și blochează sinteza de timidin-monofosfat necesar pentru sinteza moleculei de ADN.[10][11]

Note

  1. ^ a b c d capecitabine (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  2. ^ a b CAS Common Chemistry, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h i j k l „Capecitabină”, CAPECITABINE (în engleză), PubChem, accesat în  
  4. ^ a b Capecitabine (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  5. ^ a b capecitabine (în engleză), ChEBI, accesat în  
  6. ^ a b CAPECITABINE (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  7. ^ a b Capecitabine (în engleză), DrugBank,  
  8. ^ a b „Capecitabină”, CAPECITABINE (în engleză), PubChem, accesat în  
  9. ^ a b c d „Capecitabine”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în . 
  10. ^ a b c „Capecitabine”. DrugBank - Canadian Institutes of Health Research. Accesat în . 
  11. ^ a b c d „Rezumatul caracteristicilor produsului - Xeloda 150 mg comprimate filmate” (PDF). Agenția Europeană a Medicamentului. Accesat în . 
  12. ^ Fischer, Janos; Ganellin, C. Robin (). Analogue-based Drug Discovery. John Wiley & Sons. p. 511. ISBN 9783527607495. 
  13. ^ Organizația Mondială a Sănătății (). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019 (în engleză). Geneva: World Health Organization. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO. 
  14. ^ Rossi S, ed. (). Australian Medicines Handbook (ed. 2013). Adelaide: The Australian Medicines Handbook Unit Trust. ISBN 978-0-9805790-9-3. 
  15. ^ „Xeloda (capecitabine) dosing, indications, interactions, adverse effects, and more”. Medscape Reference. WebMD. . Arhivat din original la . 
  16. ^ Joint Formulary Committee (). British National Formulary (BNF)Necesită înregistrare gratuită (ed. 65). London, UK: Pharmaceutical Press. ISBN 978-0-85711-084-8. 

Vezi și