În lumea de astăzi, Caspar Bartholin cel Bătrân a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de indivizi. Fie din punct de vedere științific, social, cultural sau istoric, Caspar Bartholin cel Bătrân a avut un impact semnificativ asupra modului în care oamenii percep și înțeleg lumea din jurul lor. În acest articol, vom explora diferitele fațete și dimensiuni ale Caspar Bartholin cel Bătrân, abordând atât aspectele sale pozitive, cât și provocările sale, pentru a înțelege mai bine acoperirea și influența sa în societatea actuală.
Caspar Bartholin cel Bătrân | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2][3] ![]() Malmö, Malmöhus(d), Suedia[4] ![]() |
Decedat | (44 de ani)[1][2][3] ![]() Sorø, regiunea Sjælland, Danemarca[5] ![]() |
Copii | Thomas Bartholin Rasmus Bartholin ![]() |
Religie | luteranism ![]() |
Ocupație | medic teolog cadru didactic universitar anatomist scriitor filozof polihistor ![]() |
Locul desfășurării activității | Copenhaga[5] ![]() |
Limbi vorbite | limba latină ![]() |
Activitate | |
Instituție | Universitatea din Copenhaga Universitatea din Rostock ![]() |
Alma Mater | Universitatea din Copenhaga Universitatea din Rostock Leucorea ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Caspar Bartholin cel Bătrân (în daneză Caspar Bartholin den ældre, n. 12 februarie 1585 - d. 13 iulie 1629) a fost un savant danez, cu contribuții notabile în special în domeniul medicinei.
A fost tatăl savanților Thomas Bartholin și Rasmus Bartholin.
Cea mai valoroasă lucrare a sa este: Anatomicae Institutiones Corporis Humani (1611), care, o perioadă, a fost o lucrare de referință în domeniul anatomiei. Aici se regăsește prima descriere a nervului olfactiv.