Rasmus Bartholin

În acest articol, vom explora și analiza impactul Rasmus Bartholin în diferite contexte și domenii. De la apariția sa, Rasmus Bartholin a generat o serie de dezbateri și controverse care au pătruns în diverse sfere sociale și culturale. De-a lungul istoriei, Rasmus Bartholin a lăsat o amprentă de neșters asupra vieții oamenilor, a gândurilor și acțiunilor lor. Vom aprofunda în cele mai relevante aspecte, examinând modul în care Rasmus Bartholin a modelat și transformat lumea în care locuim, precum și multiplele interpretări la care a dat naștere. Acest articol urmărește să ofere o perspectivă largă și multidisciplinară asupra Rasmus Bartholin, invitând cititorul să reflecteze asupra semnificației și influenței sale asupra societății actuale.

Rasmus Bartholin (latinizat: Erasmus Bartholinus; n. 13 august 1625 la Roskilde – d. 4 noiembrie 1698 la Copenhaga) a fost un om de știință danez care a adus contribuții în special în domeniul fizicii.

Fratele său, Thomas Bartholin, a fost un cunoscut medic și matematician.

În anul 1669, a descoperit dubla refracție în cristalele spatului de Islanda.

A încercat să dea o explicație detaliată a acestui fenomen, dar, deoarece pe atunci nu se cunoștea natura fizică a luminii, nu a reușit să se facă înțeles. Acest lucru a devenit posibil abia la începutul secolului al XIX-lea, când Thomas Young formulează teoria ondulatorie a luminii.

Scrieri

• Francisci van Schooten Principia Matheseos universae (Principiile matematicii universale ale lui Francisc van Schooten) (Leyden, 1651)
• De aequationum constructione et limitatibus, care reprezintă editarea lucrărilor lui Florimond de Beaune sub acest titlu.

Acest articol biografic despre un danez este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!