Caviar

În lumea de astăzi, Caviar este un subiect care a captat atenția a numeroși indivizi și experți din diverse domenii. De la apariția sa, Caviar a generat un mare interes și a făcut obiectul a numeroase studii, cercetări și dezbateri. Acest fenomen a stârnit atât curiozitatea, cât și teama în mulți oameni, deoarece impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții moderne este incontestabil. Caviar s-a dovedit a fi un subiect relevant și extrem de semnificativ în societatea noastră contemporană, iar influența sa pare doar să fie în continuă creștere. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele fațete ale Caviar și vom analiza impactul acestuia în diferite domenii, oferind o viziune cuprinzătoare și perspicace asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
 Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.
Caviar

Caviar roșu (somon) și negru (sturion)
Informații
Ingredient principalicre
Clorură de sodiu  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Caviar

Caviarul este un produs alimentar obținut din icrele peștilor din familia Acipenseridae.

În mod tradițional termenul de „caviar” se referă doar la icrele sturionilor din Marea Neagră și din cea Caspică[1] (caviarii Beluga, Ossetra și Sevruga), dar în anumite țări este folosit pentru a descrie și alte tipuri de icre de pește (chefal sau ton),[2] precum și pentru icrele altor specii de sturioni.[3][4][5]

În funcție de aromă, consistență sau culoare prețul caviarului poate ajunge până la 35 de dolari per gram sau 1.000 de dolari per uncie. Fiind considerat o delicatesă de lux, încă din timpul Imperiului Roman, acesta se servește ca garnitură sau ca aperitiv.[6]

Caviarul este un aliment sensibil ce trebuie păstrat la rece de la obținere până la momentul consumului, putând fi consumat fără a fi gătit în vreun fel. De asemenea, este posibilă pasteurizarea caviarului pentru a permite păstrarea pe termen mai lung; procesul de pasteurizare schimbă însă ușor textura alimentului, și îi reduce acestuia valoarea economică și culinară.[7]

Terminologie

Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, icrele de pește care nu aparțin ordinului de pești osoși Acipenseriforme (inclusiv Acipenseridae) nu sunt caviar, ci "înlocuitori de caviar".[8] Această poziție este adoptată și de Convenția privind Comerțul Internațional cu Specii Periclitate de Faună și Floră Salbatică și floră pe cale de dispariție[9], World Wide Fund for Nature[10], Serviciul Vamal al Statelor Unite și Franța.[11]

Note

  1. ^ lan Davidson, Tom Jaine, The Oxford companion to food, Oxford University Press, 2006, ISBN: 0-19-280681-5, ISBN: 978-0-19-280681-9, p. 150.
  2. ^ „Smith Bros. Whitefish Caviar”. web44.net. Arhivat din original la . 
  3. ^ Fodor, Alexandrina, et al. "ASSESSMENT OF DEGREE OF FRESHNESS AND QUALITY OF PRODUCTS TYPE "FISH ROE" SOLD IN SUPERMARKET CHAIN STORES." Analele Universității din Oradea, Fascicula: Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară 10.A (2011): 177-181.
  4. ^ „Caviar, American Caviar, Sturgeon Caviar, Black Caviar, Salmon Caviar”. Affordablecaviar.com. Accesat în . 
  5. ^ „Romanoff® Caviar”. Marzetti.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Goldstein, D. (). A Taste of Russia: A Cookbook of Russian Hospitality. Russian Life Books. p. 71. ISBN 978-1-880100-42-4. Accesat în . 
  7. ^ According to Jean-Pierre Esmilaire, Directeur Général of Caviar House & Prunier: "two-thirds of caviar's taste is lost through pasteurisation." (in "Three-star caviar", Caterersearch - The complete information source for hospitality, 1 February 2001 Arhivat în , la Archive.is).
  8. ^ „Sturgeons (Acipenseriformes)”, Fao.org, accesat în  
  9. ^ „Resolution Conf. 12.7 (Rev. CoP13)”, archive.is, , accesat în  
  10. ^ „Illegal Wildlife Trade”, World Wildlife Fund, accesat în  
  11. ^ „Arrêté du 23 février 2007 fixant les conditions d'autorisation d'introduction d'esturgeons et la procédure d'autorisation des établissements procédant au conditionnement ou au reconditionnement du caviar à des fins d'exportation, de réexportation ou de commerce intracommunautaire”, Legifrance.gouv.fr/affichtexte.do;jsessionid=46bf33411922be7c1609ceb7ac30a027.tpdjo08v_3?cidtexte=legitext000006056141&datetexte=20100202, accesat în  

Bibliografie

Legături externe

Vezi și