În lumea de astăzi, Citadela sfărîmată (film) a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni din diferite domenii. Impactul său se extinde la nivel global, afectând societatea, economia, politica, cultura și tehnologia. Atenția din ce în ce mai mare pe care o primește Citadela sfărîmată (film) reflectă importanța sa în lumea contemporană și numeroasele sale implicații pentru viitor. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Citadela sfărîmată (film), analizând influența acestuia și diversele perspective care există în jurul acestui subiect. De la origine până la evoluția actuală, Citadela sfărîmată (film) continuă să genereze dezbateri și reflecții profunde care ne invită să ne regândim rolul în lumea de astăzi.
Citadela sfărâmată | |
The Broken Citadel | |
![]() Afișul filmului | |
Titlu originar | Citadela sfărîmată |
---|---|
Gen | Dramă |
Regizor | Marc Maurette, Haralambie Boroș |
Scenarist | Horia Lovinescu, Ion Daniel, Haralambie Boroș, Marc Maurette |
Producător | Studioul cinematografic „București” |
Studio | Studioul Cinematografic București |
Distribuitor | Direcția Difuzării Filmelor |
Director de imagine | Aurel Boian |
Montaj | Yolande Maurette |
Muzica | Leon Klepper |
Distribuție | Marcela Rusu György Kovács Ion Finteșteanu |
Premiera în România | 29 aprilie 1957 |
Durata | 114 minute |
Țara | România |
Limba originală | română |
Disponibil în română | original |
Buget | 5.395.000 lei[1] |
Prezență online | |
Pagina Cinemagia | |
Modifică date / text ![]() |
Citadela sfărâmată este un film românesc din 1957 regizat de Marc Maurette și Haralambie Boroș. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Marcela Rusu, György Kovács și Ion Finteșteanu. Este o ecranizare după piesa de teatru cu același nume de Horia Lovinescu.
Distribuția filmului este alcătuită din:[2]
Filmul a fost vizionat de 1.492.536 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.[3]
Filmările au avut loc în august–decembrie 1956, cele exterioare în București, cele interioare la Buftea. Cheltuieli de producție s-au ridicat la 5.395.000 lei.