Clădire

Subiectul Clădire este unul care a captat atenția multor oameni în ultimii ani. De la apariția sa, Clădire a generat o mulțime de dezbateri și discuții în diferite sectoare ale societății. A stârnit atât interes, cât și controverse, cu opinii contradictorii și poziții opuse. Clădire a avut un impact în diferite domenii, de la politică și economie la cultură și divertisment. În acest articol vom explora în profunzime fenomenul Clădire, analizând originea, evoluția și influența sa asupra lumii de astăzi.

Scurtă istorie vizuală a stilurilor arhitecturale (de la stânga la dreapta): Poarta lui Iștar (mesopotamiană), Templul lui Isis din Philae (egiptean antică), Maison Carrée (greco-roman), Templul Kandariya Mahadeva (indian), Clădirea Rugăciunilor pentru Recolte Bune a Templului Cerului (chineză), Bazilica San Vitale (bizantină), Moscheea Badshahi (islamică), Catedrala din Durham (romanică), Sainte-Chapelle (gotică), Tempietto (renascentist), Château de Maisons (baroc), boiserie din Hôtel de Varengeville (rococo), Micul Trianon (neoclasic), Palatul CEC (Beaux-Arts), Castelul Béranger (Art Nouveau), Théâtre des Champs-Élysées (Art Deco), Fabrica Fagus (modernă), Neue Staatsgalerie (postmodernă)

Prin clădire, de multe ori imobil, se înțelege în arhitectură, construcții, inginerie și piață imobiliară orice structură realizată de oameni cu scopul adăpostirii și locuirii continue, respectiv a menținerii unor condiții standard de lucru neîntrerupte pentru ființele umane.

Pentru a face o diferență între clădirile destinate unei ocupări continue și a celor care nu au fost construite în acest scop se preferă termenul de structură pentru acestea din urmă. Înălțimea structurală semnifică, în limbaj tehnic, distanța dintre nivelul de bază al străzii și cel mai înalt punct al clădirii unde încă există elemente arhitecturale. De obicei, spiralele, soclurile și antenele nu contează la calcularea înălțimii unei clădiri. Clădirile servesc mai multor nevoi sociale - în primul rând ca adăpost de vreme, securitate, spațiu de locuit, confidențialitate, pentru a depozita obiectele și pentru a trăi și lucra confortabil. O clădire ca adăpost reprezintă o diviziune fizică a habitatului uman (un loc de confort și siguranță) și exterior (un loc care uneori poate fi dur și dăunător).

Istorie

Articol principal: Istoria arhitecturii

Deși, foarte probabil, hominizii au locuit mai întâi în peșteri, la un moment dat au început să construiască primele adăposturi. [1] Clădirile au devenit larg răpândite odată cu Neoliticul (vezi și Arhitectura neolitică).[2]

Tipuri de clădiri

Clădirile se pot împărți, după scopul pentru care au fost concepute, în clădiri administrative, de locuit/rezidențiale, de stocat bunuri, de realizare a bunurilor, de construit vehicule, etc. Clădirile și structurile suferă, ca orice organism viu, în diferite faze ale existenței lor, de creștere, stabilitate (sau echilibru) și apoi de decadență.

De locuit/rezidențiale

Clădirile rezidențiale unifamiliale sunt cel mai adesea numite case. Clădirile rezidențiale multifamiliale care conțin mai multe unități de locuit sunt numite duplexuri sau clădiri de apartamente.

Vezi și

Bibliografie

Referințe

  1. ^ Prima posibilă locuință
  2. ^ Pace, Anthony (). „Tarxien”. În Daniel Cilia. Malta before History – The World’s Oldest Free Standing Stone Architecture. Miranda Publishers. ISBN 978-9990985085. 

Legături externe