Comuna Cleja, Bacău

În lumea de astăzi, Comuna Cleja, Bacău a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg al societății. Fie datorită impactului său asupra culturii, economiei, politicii sau științei, Comuna Cleja, Bacău a reușit să capteze atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Influența sa se extinde în diferite domenii, iar studiul și înțelegerea sa au devenit fundamentale pentru înțelegerea dinamicii curente. În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Comuna Cleja, Bacău, explorând diferitele sale fațete și analizând importanța sa în societatea contemporană.

Cleja
Klézse
—  comună  —
Intrarea în Cleja dinspre Bacău, pe DN2
Intrarea în Cleja dinspre Bacău, pe DN2
Cleja se află în România
Cleja
Cleja
Cleja (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°23′55″N 26°55′43″E ({{PAGENAME}}) / 46.39861°N 26.92861°E
Țară România
Județ Bacău
SIRUTA21855
ReședințăCleja
ComponențăCleja, Somușca, Valea Mică
Guvernare
 - primar al comunei Cleja​Petru Iștoc​[1] (PNL, )
Suprafață
 - Total54,71 km²
Altitudine161 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total5.320 locuitori
Fus orarUTC+2
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Poziția localității Cleja
Poziția localității Cleja
Poziția localității Cleja
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Cleja (în maghiară Klézse) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cleja (reședința), Somușca și Valea Mică.[2]

Așezare

Comuna se află în zona centrală a județului, pe terasele și pe colinele de pe malul drept al Siretului, în bazinul râului Cleja, afluentul celui dintâi. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani, precum și (prin vestul comunei) de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord de Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11), și spre sud de Răcăciuni, Gura Văii și Onești (unde se termină în DN11A).[3] Prin comună trece și calea ferată Bacău–Focșani, pe care nu este deservită direct de nicio stație, cea mai apropiată fiind Faraoani.

   Vezi și articolul:  Cineritele de Nutasca - RuseniVezi și articolele ] și ]Vezi și articolele ], ] și ]Vezi și articolele ], ], ] și ]Vezi și articolele ], ], ], ] și ]Vezi și articolele ], ], ], ], ] și ].

Demografie



Componența etnică a comunei Cleja

     Români (86,47%)

     Maghiari (6,2%)

     Alte etnii (0,58%)

     Necunoscută (6,75%)



Componența confesională a comunei Cleja

     Romano-catolici (87,56%)

     Ortodocși (2,59%)

     Alte religii (2,31%)

     Necunoscută (7,54%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Cleja se ridică la 5.320 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.761 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,47%), cu o minoritate de maghiari (6,2%), iar pentru 6,75% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (87,56%), cu o minoritate de ortodocși (2,59%), iar pentru 7,54% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

Comuna Cleja este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Petru Iștoc​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal4    
Alianța pentru Unirea Românilor3    
Reînnoim Proiectul European al României3    
Partidul Social Democrat2    
Uniunea Democrată Maghiară din România1    
Dreptate și Respect În Europa pentru Toți1    
Alianța Dreapta Unită1    

Istorie



Componența etnică a comunei Cleja la sfârșitul secolului al XIX-lea

     Români (2%)

     Maghiari (94,1%)

     Evrei (3,6%)

     Armeni (0,3%)

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Cleja, Somușca și Valea Rea, având în total 2529 de locuitori, din care 2379 maghiari, 91 evrei, 51 români și 8 armeni. În comună funcționau o biserică ortodoxă și una catolică, ambele în satul Cleja, iar principalii proprietari de pământ erau N. Drăgoianu și C. Mihail.[8] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Răcăciuni a aceluiași județ, având în compunere satele Alexandrina, Cleja, Somușca și Valea Rea, cu 2829 de locuitori.[9]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău satul Valea Rea fiind rebotezat în 1964 Valea Mică.[10] În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Alexandrina a fost desființat și inclus în satul Cleja.[11]

Monumente istorice

Două obiective din comuna Cleja sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat în punctul „Lanul Curții”, aflat la est de satul Cleja, între acesta și șoseaua națională, sit unde s-au găsit urmele unei așezări din Epoca Bronzului. Celălalt monument este școala din satul Cleja, ridicată în 1912 și fiind clasificată ca monument de arhitectură.

Personalități

Vezi și

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  3. ^ Google Maps – Comuna Cleja, Bacău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Cleja, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 521–522. 
  9. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Cleja”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 39. 
  10. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .