Comuna Vad, Cluj

În acest articol, vom explora lumea interesantă a lui Comuna Vad, Cluj și toate fațetele care îl implică. De la origini până la impactul său asupra societății actuale, Comuna Vad, Cluj este un subiect care merită o atenție detaliată și atentă. În acest sens, vom analiza relevanța sa în diferite contexte, precum și controversele și dezbaterile care îl înconjoară. Cu o abordare critică și obiectivă, vom aprofunda în Comuna Vad, Cluj pentru a înțelege importanța și provocările sale astăzi. Acest articol va oferi, fără îndoială, o prezentare generală cuprinzătoare a Comuna Vad, Cluj și va lăsa cititorului o mai bună înțelegere și apreciere pentru acest subiect.

Vad
—  comună  —
Primăria comunei Vad
Primăria comunei Vad
Vad se află în România
Vad
Vad
Vad (România)
Localizarea Vadului pe harta României
Coordonate: 47°13′10″N 23°44′43″E ({{PAGENAME}}) / 47.21944°N 23.74528°E
Țară România
Județ Cluj
SIRUTA59942
Atestare1467
ReședințăVad
Sate componenteVad, Bogata de Jos, Bogata de Sus, Calna, Cetan, Curtuiușu Dejului, Valea Groșilor
Guvernare
 - PrimarDavid Prunean​[2][3] (PNL, )
Suprafață
 - Total77,22 km²
Altitudine220 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total2.311 locuitori
 - Densitate27,82 loc./km²
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407575
Prefix telefonic+40 x64 [1]
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Vad pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Vad pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Vad pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Vad (în maghiară Révkolostor) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bogata de Jos, Bogata de Sus, Calna, Cetan, Curtuiușu Dejului, Vad (reședința) și Valea Groșilor.[4]

Date geologice

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate.

Demografie




Componența etnică a comunei Vad

     Români (95,93%)

     Alte etnii (0,39%)

     Necunoscută (3,68%)



Componența confesională a comunei Vad

     Ortodocși (80,27%)

     Penticostali (12,16%)

     Greco-catolici (2,55%)

     Alte religii (1,04%)

     Necunoscută (3,98%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Vad se ridică la 2.311 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.008 locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,93%), iar pentru 3,68% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,27%), cu minorități de penticostali (12,16%) și greco-catolici (2,55%), iar pentru 3,98% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Politică și administrație

Comuna Vad este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, David Prunean​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Partidul Social Democrat2        
Alianța pentru Unirea Românilor1        

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[9] [10] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 3.058 2.902 52 50 54
1880 3.102 2.952 47 36 67
1890 3.476 3.322 46 36 72
1900 3.800 3.667 106 25 2
1910 4.155 3.961 145 13 36
1920 4.037 3.930 2 105
1930 4.566 4.372 13 111 70
1941 5.172 4.967 44 1 82 78
1956 5.389 5.365 12 12 0
1966 4.698 4.695 2 1
1977 3.743 3.690 3 50 0
1992 2.286 2.249 2 34 1
2002 2.143 2.092 8 43 0

Monumente istorice

  • Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad, atribuită, potrivit tradiției, lui Ștefan cel Mare, stăpânitor al cetății Ciceului și al satelor din jur. Zidită din piatră brută, ea prezintă un plan triconc, de tip moldovenesc, în schimb boltirile, parțial distruse, sunt gotice, pe nervuri. Pe lângă biserică, a existat și o mănăstire, în care a ființat, încă din 1523, Episcopatul Ortodox al Vadului și Feleacului, monument restaurat în anii 1973-1975 și, mai recent, în anii 2001-2003.

Bibliografie

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
  • Augustin Pădurean, Teodor Petrican, Comuna Vad. Studiu monografic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004, ISBN 973-686-556-8

Legături externe

Materiale media legate de Vad la Wikimedia Commons

Vezi și

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  4. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  10. ^ „Structura etno-demografică a României”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Imagini

  • Biserica parohială ortodoxă
    Biserica parohială ortodoxă
  • Monumentul Eroilor
    Monumentul Eroilor
  • Biserica parohială ortodoxă
    Biserica parohială ortodoxă
  • Bustul lui Ștefan cel Mare
    Bustul lui Ștefan cel Mare
  • Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad
  • Bogata de Jos
    Bogata de Jos
  • Bogata de Sus
    Bogata de Sus
  • Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Bogata de Sus
    Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Bogata de Sus
  • Calna
    Calna
  • Monumentul Eroilor
    Monumentul Eroilor
  • Biserica de zid „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1930-1933)
    Biserica de zid „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1930-1933)
  • Biserica de lemn din Calna
    Biserica de lemn din Calna
  • Portalul intrării
    Portalul intrării
  • Calna
    Calna
  • Cetan
    Cetan
  • Monumentul Eroilor
    Monumentul Eroilor
  • Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil și Sfinții Împărați Constantin și Elena (1909-1910)
    Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil și Sfinții Împărați Constantin și Elena (1909-1910)
  • Valea Groșilor
    Valea Groșilor
  • Biserica ortodoxă din Valea Groșilor (1976)
    Biserica ortodoxă din Valea Groșilor (1976)