Germanii din România
| Germanii din România | |||||||||||
| Rumäniendeutsche | |||||||||||
 | |||||||||||
 Harta distribuției | |||||||||||
| Populație totală | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| c. 22.900 (2022) | |||||||||||
| Regiuni cu populație semnificativă | |||||||||||
| |||||||||||
| Limbi vorbite | |||||||||||
| Limba germană (incluzând dialectul săsesc și dialectul șvăbesc sau șvab, care se împarte în cel sătmărean și cel bănățean) Limba română Limba maghiară | |||||||||||
| Religii | |||||||||||
| În principal romano-catolici și luterani | |||||||||||
| Grupuri înrudite sau legate cultural | |||||||||||
| Germani, austrieci, luxemburghezi, germanii din Ungaria, germanii din Slovacia, germanii din Polonia, silezieni și germanii din Bulgaria | |||||||||||
| Vezi și: sași, șvabi bănățeni, germani bucovineni, țipțeri sau șvabi sătmăreni | |||||||||||
Modifică date / text  |
Germanii din România (în germană Rumäniendeutsche, Deutsche aus Rumänien sau Deutsch-Rumänen, maghiară Romániai németek) reprezintă o minoritate etnică de pe tot cuprinsul României. În timpul perioadei interbelice, pe tot cuprinsul Regatului României trăiau 745.421 de germani, conform recensământului din 1930 (adică 4,13% din populația țării atunci respectiv al treilea cel mai mare grup etnic, după români și maghiari). În comunism, numărul germanilor din Republica Socialistă România (R.S.R.) a scăzut gradual, dată fiind, în mare parte, imigrarea etnicilor germani către fosta Germanie de Vest (R.F.G.), Austria sau alte țări, în principal Statele Unite ale Americii (S.U.A.) și Canada.
Numărul germanilor din România a scăzut constant după Revoluția Română din 1989 respectiv după căderea Cortinei de fier până în prezent. În 1992, conform recensământului din acel an, germanii din România constituiau 0,5% din populația țării (sau 119.462 de cetățeni), formând astfel cea de-a patra comunitate etnică din România atunci.
Conform recensământului din 2002, în România erau 59.764 de cetățeni de etnie germană, iar în 2011 mai erau doar 36.042 de germani, reprezentând 0,17% din întreaga populație a țării. În 2022, au fost înregistrați circa 22.900 etnici germani în total în România. De asemenea, conform aceluiași recensământ programat în 2021 dar efectuat în 2022 din cauza pandemiei de COVID-19, germana standard (i.e. Hochdeutsch) este vorbită ca limbă nativă de doar 0,10% din populația țării.
Clasificare: grupuri constitutive
Așezarea (sau expansiunea) estică germană, cunoscută ca Ostsiedlung în limba germană, începută în Evul Mediu și continuată până la sfârșitul Epocii moderne în secolul al XIX-lea. Acest proces de colonizare i-a adus prima dată pe sași în Transilvania și, ulterior, pe celelalte grupuri constitutive de germani de pe cuprinsul României, după cum se poate observa de pe această hartă animată.
Germanii din România și Republica Moldova (Basarabia istorică inclusiv Bugeacul de asemenea) nu sunt un grup etnic unitar ci sunt împărțiți în mai multe grupuri constitutive. Astfel, pentru a înțelege mai bine limba (i.e. dialectul/dialectele), cultura și istoria lor, trebuie percepuți ca o serie de grupuri independente, care se deosebesc unele de altele atât ca origine și dialect, cât și după regiunea în care s-au așezat și data imigrării (deși au și anumite caracteristice în comun, cel puțin unele dintre acestea, e.g. unele grupuri au o origine comună deși au provenit din timpuri diferite):
- Sașii - cel mai cunoscut și vechi grup, cu o prezență îndelungată pe teritoriul de astăzi al României care datează din Evul Mediu Clasic (germană Hochmittelalter) sau mijlocul secolului al XII-lea (mai precis începând cu anii 1140 respectiv 1150), adesea în mod eronat și superficial identificat cu toți germanii din România;
- Șvabii bănățeni (al doilea cel important și numeros grup etnic german din România), grup constitutiv al șvabilor dunăreni din România;
- Șvabii sătmăreni, un grup de șvabi din județele Satu Mare, Sălaj și Maramureș, șvabii sătmăreni fiind singurul grup german dintre șvabii dunăreni în totalitate șvab după descendență, grup constitutiv al șvabilor dunăreni din România;
- Landlerii protestanți (mai precis luterani) din zona Sibiului și din județele Sibiu și Alba (zona Sebeșului mai precis);
- Țipțerii din Maramureș și Bucovina (mai precis Bucovina de Sud, Județul Suceava);
- Germanii bucovineni, odinioară cu prezență masivă la Gura Humorului (majoritatea populației în 1930), Suceava (germana standard/Hochdeutsch a fost principala limbă vorbită în 1900), Rădăuți, Vatra Dornei și Cernăuți, acum cu o prezență considerabil mai mică pe tot cuprinsul județului Suceava;
- Germanii basarabeni (pentru perioada 1918-1940);
- Germanii regățeni;
- Germanii dobrogeni, colonizați în trei etape între 1840 și 1891;
- Germanii pontici (i.e. germanii din zona Mării Negre, de la denumirea în limba greacă veche pentru această mare, adică „pontus euxin”), pentru o perioadă relativ scurtă de timp între 1941 și 1944, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când Regatul României a administrat Guvernământul Transnistriei (germanii pontici au fost consemnați oficial de asemenea în cadrul recensământului din 1941, în luna decembrie a anului respectiv mai precis).
Limbă și dialecte
Dialectele limbii germane vorbite în România sunt de tip central german (germană Mitteldeutsche Mundarten; marcate cu albastru) respectiv sud german (germană Oberdeutschen Mundarten, literalmente „dialecte germane superioare” sau „dialecte germane de sus”, dată fiind altitudinea regiunilor unde sunt vorbite, care variază de la forma de relief de podiș la munte; marcate cu verde deschis), după cum se poate observa pe această hartă pentru anumite grupuri constitutive ale minorității germane din țară.
Limba nativă a germanilor din România este limba germană în forma standard a acesteia, cunoscută ca Hochdeutsch sau Standarddeutsch ca endonime, dar, în funcție de grupul regional din care fac parte, germanii din România vorbesc o serie de dialecte diferite unele de altele, principalele fiind după cum urmează:
- Dialectul săsesc care se împarte în mai multe sub-dialecte la nivel regional după cum au fost tradițional vorbite în sudul, sud-estul și nord-estul Transilvaniei, preponderent în mediul rural;
- Dialectul șvăbesc sau șvab bănățean (Banatschwäbisch/Donauschwäbisch) care diferă de dialectul șvăbesc sau șvab din Germania (i.e. Schwäbisch), vorbit între landurile Baden-Württemberg și Bayern/Bavaria;
- Dialectul șvăbesc sătmărean care diferă de dialectul șvăbesc sau șvab din Germania (i.e. Schwäbisch), vorbit între landurile Baden-Württemberg și Bayern/Bavaria;
- Dialectul landler (i.e. al landlerilor, Landlerisch; landlerii vorbesc, de asemenea, și dialectul săsesc);
- Dialectul țipțer vorbit în Maramureș și Bucovina;
- Dialectele Pfälzisch (vorbit tradițional în landurile Renania-Palatinat, Saarland, Baden-Württemberg și Hessa) și Schwäbisch (vorbit între landurile Baden-Württemberg și Bayern/Bavaria) precum și Deutschböhmisch sau Böhmerwäldisch, dialectul vorbit și provenind de la germanii din Boemia (i.e. Deutschböhmen und Deutschmährer), Cehia de astăzi, dialecte vorbite în Bucovina de comunitatea de germani bucovineni. Pe lângă aceste dialecte, germanii din Bucovina, istoric, au mai vorbit și limba germană austriacă sau germana austriacă standard (i.e. Österreichisches Hochdeutsch), dat fiind faptul că Ducatul Bucovinei (germană Herzogtum/Kronland Bukowina/Buchenalnd) aparținea de partea austriacă (i.e. Cisleithanien/Cisleithania) a fostului imperiu austro-ungar.
Pe lângă aceste dialecte și forme standard ale limbii germane, germanii din România vorbesc și limba română precum și limba maghiară, preponderent în Transilvania dar și în Banat parțial.
Cultura și folclorul
Cultura germanilor din România este bazată pe cultura germanilor și, parțial, pe cea a austriecilor. De asemenea, cultura si folclorul tuturor grupurilor constitutive ale germanilor din România sunt similare cu cele din celelalte țări germanofone (i.e. Elveția, Luxemburg sau Liechtenstein). Totodată, cultura și folclorul germanilor din România, cum este cazul celor două ale germanilor în general, sunt foarte similare cu cultura respectiv folclorul altor popoare germanice (e.g. cele din Scandinavia, i.e. danezii, norvegienii sau suedezii, precum și cu englezii sau olandezii).
Istorie demografică
Evoluția demografică a populației germane din România a fost următoarea, bazată pe recensămintele efectuate în anii următori:
- 1930: 745.421 persoane (4,1% din populația României), respectiv 23,7% din populația Banatului, 8,9% din populația Bucovinei, 7,9% din populația Transilvaniei;, 3% din populația Basarabiei și 2,8% din populația Dobrogei;
- 1941 (aprilie): 542,325 (4,01% din populația țării);
- 1941 (decembrie): 674,307 (3.53% din populația țării; incluzând germani pontici după anexarea Transnistriei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, aceștia fiind recenzați în cadrul Guvernământului Transnistriei);
- 1948: 343.913 persoane (2,2% din populația României);
- 1956: 384.708 persoane (2,2% din populația României);
- 1977: 359.109 persoane;
- 1992: 111.301 persoane;
- 2002: 60.088 persoane;
- 2011: 27.019 persoane s-au declarat cu limba germană ca limbă maternă;
- 2022: 22.900 persoane.
În cadrul Acțiunii Recuperarea (Geheimsache Kanal) au fost vândute, conform evidențelor oficiale, persoane aparținând minorității germane din România, după cum urmează:
- 15.501 în 1983;
- 16.554 în 1984;
- 13.972 în 1985;
- 13.130 în 1986;
- 13.994 în 1987;
- 12.902 în 1988;
- 23.387 în 1989.
Un număr exact este greu de stabilit, dar la sfârșitul anului 1989 mai trăiau în România circa 250.000-260.000 germani.
Datele oficiale arată o „explozie” a emigrării în primul an după căderea comunismului, după care numărul emigranților a început să scadă:
- 60.072 în 1990;
- 15.567 în 1991;
- 8.852 în 1992;
- 5.945 în 1993;
- 4.065 în 1994;
- 2.906 în 1995;
- 2.315 în 1996;
- 1.273 în 1997.
Conform recensământului din 2002, mai trăiau în România 60.088 de germani, reprezentând atunci 0,3% din populația țării.
În cadrul recensământului din 2011, acest trend demografic negativ a continuat, în acel an înregistrându-se 36.042 germani, o scădere semnificativă comparativ cu anul 2002.
În cadrul recensământului din 2021 (amânat pentru 2022 din cauza pandemiei de COVID-19), se poate observa o descreștere adițională a ponderii etnicilor germani în România, circa 22.900 cetățeni români declarându-se de această etnie.
Personalități
- Conrad Rudolf Haas (1509-1576), invenator, inginer și pionier în aeronautică;
- Hermann Oberth (1894-1989), unul din părinții astronauticii;
- Hans Otto Roth (1890-1953), politician democrat, deținut politic;
- Joseph Schubert (1890-1969), episcop romano-catolic de București, nerecunoscut de autoritățile române, deținut politic;
- Paul Philippi (1923-2018), politician, președinte fondator al Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR);
- Eginald Schlattner (n. 1933), inginer hidrolog, pastor luteran, scriitor;
- Peter Maffay (n. 1949), cantautor, cântăreț și muzician rock and roll;
- Ricky Dandel (n. 1952) solist vocal, compozitor, textier, prezentator, moderator și show-man;
- Herta Müller (n. 1953), scriitoare, laureată a Premiul Nobel pentru literatură;
- Michael „Mischa/Mișa” Klein (1959-1993), sportiv, fotbalist;
- Klaus Iohannis (n. 1959), primar al orașului Sibiu, președinte al României;
- Herbert Müller (n. 1962), sportiv, handbalist;
- Stefan Hell (n. 1962), laureat al Premiului Nobel pentru Chimie;
- Bernd Fabritius (n. 1965), politician, membru al Bundestagului din partea Uniunea Creștin-Socială din Bavaria (CSU).
Galerie
- Așezarea sașilor în Transilvania în Evul Mediu ca parte a procesului de colonizare germană estică în Europa (germană Ostsiedlung sau Ostdeutsche Kolonisation)
- Germanii din Europa centrală la circa 1930, hartă etnografică dintr-un atlas de limba germană (se pot observa grupuri de germani din Regatul României de asemenea)
- Hartă etnografică înfățișând germanii din Europa centrală la 1937 (se pot observa grupuri de germani din Regatul României de asemenea)
- Dialectele limbii germane vorbite în Europa centrală și de est înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial (se pot observa grupuri de germani din Regatul României de asemenea)
- Germanii din România (2021)
- Germanii din România (2011)
- Germanii din România (2002)
- Zone tradițional germane din Transilvania (germană Siebenbürgen/Transsilvanien), Satu Mare (germană Sathmar) și Banat (germană Banat) în care germanii au deținut majoritatea etnică sau populații cu o pondere etnică semnificativă în trecut.
- Inscripție bilingvă în Sibiu (germană Hermannstadt)
- Inscripție trilingvă în Satu Mare (germană Sathmar)
- Stema istorică a sașilor din Transilvania
- Stema istorică a germanilor din Bucovina
- Stema istorică a șvabilor din Banat
- Stema istorică a șvabilor sătmăreni
- Teritoriile autonome populate de sași în cadrul Regatului Ungariei de-a lungul Evului Mediu de Mijloc/Evul Mediu Clasic, marcate în gri
- Germanii din Austro-Ungaria în secolul al XIX-lea
- Harta etnografică a Austro-Ungariei conform recensământului austro-ungar din 1880 cu teritoriile locuite de germani marcate în roz
- Teritoriile locuite tradițional de germanii din România, înfățișate pe această hartă din 1890 ca o serie de enclave etnice relativ compacte colorate în roz, în regiunile istorice Transilvania, Banat respectiv Bucovina.
- Comunități de sași și șvabi din Transilvania și Banat în Regatul României (începutul secolului al XX-lea)
- Distribuția etnică a germanilor în Europa centrală și de est în 1925 (pe această hartă pot fi remarcate și comunitățile de germani din Regatul României)
- Harta etnică a Regatului României în anul 1930, conform recensământului din același an, cu germanii marcați în roșu în județele în care au fost înregistrați
- Aşezările germanilor din Banat (i.e. şvabii bănățeni) şi sudul Transilvaniei (e.g. saşii transilvăneni) în 1940, în timpul celui de-al Al Doilea Război Mondial
- Un grup de germani basarabeni (circa 1935)
- Un grup de șvabi germani în 1940, celebrând Kerwei sau chirvaiul (i.e. sărbătoarea hramului bisericii)
- Un german în Colilia, Dobrogea
- Comuna Saschiz (germană Keisd), Județul Mureș un exemplu de sat fortificat săsesc din Transilvania
- Cuplu săsesc din zona Bistriței/Bistritz/Nösnerland/Nösnergau
- Un sas din Gușterița/Hammersdorf
- Costum tradițional săsesc feminin din Brașov/Kronstadt/Kruhnen
- Kronstädter Zeitung, ziar în limba germană din Brașov/Kronstadt/Kruhnen
Referințe
- ^ Bogdan Păcurar (30 decembrie 2022). „Recensământ 2022. România are 19.053.815 locuitori. Țara noastră a pierdut peste un milion de locuitori față de acum 10 ani”. Digi24.ro. Accesat în 30 decembrie 2022.
- ^ Die deutsche Minderheit in Rumänien (i.e. Minoritatea germană în România)
- ^ Claudia Siceanu. „The "Landler" from Sebeș” (PDF). cclbsebes.ro. Accesat în 7 ianuarie 2024.
- ^ „Pontus euxin”. DEX online.ro. Accesat în 12 ianuarie 2024.
- ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. XXIV.
- ^ a b Idem, pag. XXVII.
- ^ Idem, pag. XXVI.
- ^ COMUNICAT DE PRESĂ 24 august 2012 privind rezultatele preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor-2011
- ^ Populația României pe județe, după Recensământul din 2022
- ^ Banaters.com - Kerwei
Note
- ^ Pe această hartă animată, fostele granițe ale Austro-Ungariei cuprindeau și regiunea de sud-est a Transilvaniei unde este marcat orașul Brașov (germană Kronstadt), alături de împrejurimile adiacente.
Bibliografie
- de Johann Böhm: Die Gleichschaltung der Deutschen Volksgruppe in Rumänien und das Dritte Reich 1941-1944 , Frankfurt am Main, Germania, 2003, ISBN 3-631-50647-3.
- ro Vasile Docea, Monografia ca exercițiu de memorie colectivă. Cazul istoriilor germane ale Banatului, în Smaranda Vultur (coord.), Banatul din memorie. Studii de caz, Timișoara, Editura Marineasa, 2008, p. 318-333.
- ro Ioan Mărculeț: 1930-2002. Aspecte privind germanii din România, Historia, An IX, nr. 88, București.
Vezi și
- Etnici germani
- Germani bucovineni
- Germani regățeni
- Șvabi bănățeni
- Șvabi dunăreni
- Șvabi sătmăreni
- Țipțeri
- Germani dobrogeni
- Germani pontici
- Dialectul săsesc
- Dialectul șvăbesc sătmărean
- Dialectul șvăbesc bănățean
- Românii din Germania
- Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR), pentru reprezentarea politică actuală a germanilor din România.
- Grupul de Acțiune Banat
- Procesul scriitorilor germani
- Lista ambasadorilor Germaniei în România
- Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania
- Strămutarea și expulzarea germanilor după Al Doilea Război Mondial
- Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică
- Munca forțată a germanilor în Uniunea Sovietică
Lectură adițională
- Așezarea sașilor în Transilvania: studii, Thomas Nägler, Editura Kriterion, 1981, traducere a volumului original publicat în limba germană în 1979 ca Die Ansiedlung der Siebenburger Sachsen, Editura Kriterion, București, 1979 (volum bazat pe lucrarea de doctorat a autorului susținută în anul 1974 la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca);
- Povești din folclorul germanilor din România de Roland Schenn, editura Corint, 2014.
Legături externe
- William Totok: Germanii din Romania între nazism și stalinism, în: Observator cultural, Nr. 197 - 2 decembrie 2003,
- Istoria și tradițiile minorităților din România
- Scriitori germani din România
- Germanii din România Arhivat în 5 martie 2016, la Wayback Machine.
| ||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||
| Control de autoritate |  |
|---|