Conrad Gesner
În articolul de astăzi vom aprofunda în Conrad Gesner, un subiect care a atras atenția multor oameni în ultima vreme. Conrad Gesner este un subiect care a generat o mare dezbatere și despre care mulți caută informații pentru a o înțelege mai bine. De la origini până la impactul asupra societății actuale, Conrad Gesner este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent. Pe parcursul acestui articol, vom încerca să dezvăluim misterele din jurul lui Conrad Gesner, analizând diferitele sale fațete și oferind cititorului o perspectivă mai completă și mai profundă asupra acestei chestiuni.
| Gesner, Conrad | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Zürich, Confederația Veche a Elveției[2][3] |
| Decedat | (49 de ani)[1] Zürich, Confederația Veche a Elveției[2][4] |
| Înmormântat | Grossmünster |
| Cauza decesului | cauze naturale (pestă) |
| Ocupație | medic si naturalist elvețian |
| Limbi vorbite | limba latină[1][5] |
| Activitate | |
| Alte nume | Gessner, Conrad |
| Alma mater | Universitatea din Strasbourg Universitatea din Bourges faculté de médecine de Montpellier |
| Organizație | Universitatea din Zürich Universitatea din Lausanne |
Modifică date / text  | |
Conrad Gesner (n. , Zürich, Confederația Veche a Elveției – d. , Zürich, Confederația Veche a Elveției) a fost un medic și cercetător elvețian, considerat unul dintre cei mai importanți naturaliști din Elveția. Opera lui mai importantă este Historia animalium ea a apărut între anii 1551 - 1558, ca surse Gesner a folosit operele lui Aristotel (Historia animalium) și a lui Albertus Magnus (De animalibus).
Biografie
Conrad Gesner a fost fiul unui tăbăcar, după terminarea studiului de medicină, la început Conrad a fost profesor, iar din 1537 va fi numit profesor universitar de limbă greacă la Universitatea din Lausanne. Din anul 1541 va preda fizică, iar din 1554 este medic șef la secția de chirurgie în Zürich. Conrad Gesner împreună cu Ulisse Aldrovandi sunt considerați printre cei care au întemeiat ramura zoologiei moderne. El va întemeia în Zürich o grădină botanică și va realiză o colecție însemnată de plante și animale care după moartea lui va dispărea. Gesner moare ca un învățat renumit prețuit de lumea contemporană, el fiind apreciat chiar de împăratul Ferdinand I care era un catolic înverșunat. În timp ce în anul 1565 bântuia pesta în Zürich, Gesner a tratat pe reformatorul Heinrich Bullinger, Conrad pierde soția și două fiice din cauza epidemiei, iar în anul 1565 va muri de pestă chiar Gesner. În Zürich există un monument ridicat în memoria naturalistului elvețian.
Note
- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Геснер Конрад, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)
- ^ „Conrad Gesner”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Conrad Gesner”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ CONOR.SI Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)
Legături externe
- de Conrad Gesner în Catalogul Bibliotecii Naționale a Germaniei
- http://www.nlm.nih.gov/hmd/pdf/conrad.pdf (PDF-Datei; 1,89 MB)
- Conrad Gesner: Thierbuch, Vogelbuch, Fischbuch, Schlangenbüch, De Scorpione Arhivat în , la Wayback Machine.
- Online-Version von Gesners Vogelbuch (Humi-Projekt der Universität Keio, Japan) Arhivat în , la Wayback Machine.
- de Conrad Gesner în Biografii din bibliografia lexiconului bisericesc (BBKL).
- Digitalisierte Werke von Gesner - SICD der Universitäten von Strasbourg
- De Omni Rerum Fossilium Genere, Gemmis, Lapidibus, Metallis, Et Huiusmodi, Libri Aliquot. Tiguri 1566, Digitale Fassung der Sächsischen Landesbibliothek - Staats- und Universitätsbibliothek Dresden
- Sanitatis tuendae praecepta. Tiguri 1560, Digitale Fassung der Sächsischen Landesbibliothek - Staats- und Universitätsbibliothek Dresden
