În lumea de astăzi, Constantin Carathéodory continuă să fie un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. Fie datorită impactului său asupra societății, politicii sau culturii populare, Constantin Carathéodory continuă să genereze dezbateri și reflecție în diferite domenii. În acest articol vom explora diferitele aspecte ale Constantin Carathéodory, analizând importanța acestuia, implicațiile sale și posibilele sale perspective de viitor. Printr-o abordare multidisciplinară, căutăm să înțelegem în continuare relevanța Constantin Carathéodory astăzi, precum și potențiala influență a acesteia asupra viitorului societății contemporane.
Constantin Carathéodory (sau Constantine Karatheodoris) (greacă: Κωνσταντίνος Καραθεοδωρής) (n. 13 septembrie 1873, Berlin – d. 2 februarie 1950, München) a fost un matematician grec. Contribuțiile sale din matematică au vizat teoria funcțiilor reale de variabilă reală, calculul variațional și teoria măsurării. De asemenea, s-a ocupat de transformări conforme.
În 1909 a publicat lucrarea Untersuchungen über die Grundlagen der Thermodynamik[9] (Cercetări asupra bazelor termodinamicii) în care a prezentat o abordare a termodinamicii pe baza unui sistem axiomatic, prin metode matematice, (formă Pfaff), a arătat că noțiunea de entropie poate fi introdusă ca o consecință a principiilor termodinamicii, fără a se apela la ciclul Carnot, cum se proceda înaintea sa, și a dat o nouă formulare a celui de al doilea principiu al termodinamicii, în concordanță cu formalizarea sa. Această formulare, foarte apreciată de Max Born și discutată critic de Max Planck, este începutul încercărilor de axiomatizare a termodinamicii.
|titlelink=
(ajutor)