Cuciovă
În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Cuciovă, un subiect care a captat atenția experților și a fanilor deopotrivă. De-a lungul istoriei, Cuciovă a jucat un rol fundamental în diferite domenii, de la știință la artă, prin cultură și societate. În acest sens, vom explora originea, evoluția și impactul său asupra lumii de astăzi, precum și diferitele perspective și opinii care există în jurul acestui subiect. Fără îndoială, Cuciovă este un subiect fascinant care merită să fie analizat în detaliu, iar în acest articol vom aprofunda în diferite aspecte pentru a înțelege importanța și relevanța sa astăzi.
| Cuciovă | |||
| — oraș — | |||
 | |||
| |||
 Cuciovă (Serbia) Poziția geografică în Serbia | |||
| Coordonate: 44°29′00″N 21°40′00″E / 44.483333333333°N 21.666666666667°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Serbia | ||
| District | Braničevo | ||
| Comună | Comuna Cuciovă | ||
| Componență | 26 | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 721 km² | ||
| - Comună | 721 km² | ||
| Altitudine | 156 m.d.m. | ||
| Populație | |||
| - Total | |||
| - Sat | 3.944 locuitori | ||
| - Comună | 15.516 locuitori | ||
| Fus orar | CET (+1) | ||
| - Ora de vară (DST) | CEST (+2) | ||
| Cod poștal | 12240 | ||
| Prefix telefonic | +381(0)12 | ||
| Prezență online | |||
| www.mojekucevo.org GeoNames  | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Cuciovă (în sârbă Кучево, în sârbocroată Kučevo, pronunțat ) este un sat component al comunei cu același nume, situat în districtul Braničevo din estul Serbiei.
În 2011 populația satului era de 3.944 locuitori, în timp ce populația comunei era de 15.516 locuitori.
Istorie
În 1973 au fost efectuate săpături arheologice în complexul metalurgic Cracul lui Iordan. Rămășițele așezării romane datează din secolul al IV-lea.[1]
Din 1929 până în 1941 Cuciovă a făcut parte din Banovina Moravei a Regatului Iugoslaviei.
Demografie
| Compoziția etnică conform recensamantului din 2002 | ||
|---|---|---|
| Etnie | Persone | Procent |
| sârbi | 4199 | 93,18% |
| români | 143 | 3,17% |
| muntenegreni | 17 | 0,37% |
| români | 15 | 0,33% |
| croați | 8 | 0,17% |
| iugoslavi | 7 | 0,15% |
| bulgari | 6 | 0,13% |
| romi | 5 | 0,11% |
| musulmani | 5 | 0,11% |
| maghiari | 5 | 0,11% |
| macedoneni | 4 | 0,08% |
| bosniaci | 3 | 0,06% |
| ruși | 2 | 0,04% |
| necunoscut | 49 | 1,08% |
Economie
Următorul tabel oferă o viziune a numărului total de angajați per activitatea lor principală (din 2017):[2]
| Activitate | Total |
|---|---|
| Agricultura, silvicultură și pescuit | 131 |
| Minerit | 88 |
| Industria prelucrărilor | 282 |
| Distribuție de energie, gaz și apă | 28 |
| Distribuția apei și gestionarea apelor reziduale | 31 |
| Construcții | 102 |
| Comerț en-gros si cu amanuntul, reparatii | 436 |
| Trafic, depozitare și comunicare | 122 |
| Hoteluri și restaurante | 91 |
| Media și telecomunicații | 18 |
| Finanțe și asigurări | 13 |
| Stoc de proprietate și charter | 1 |
| Activități profesionale, științifice, inovatoare și tehnice | 58 |
| Servicii administrative și alte servicii | 21 |
| Administrație și asigurări sociale | 177 |
| Educație | 276 |
| Asistență medicală și asistență socială | 212 |
| Artă, agrement și recreere | 60 |
| Alte servicii | 60 |
| Total | 2.207 |
Note
- ^ Bartel, Brad; Kondić, Vladimir; Werner, Michael R. (). „Excavations at Kraku'lu Yordan, Northeast Serbia: Preliminary Report, 1973-76 Seasons”. Journal of Field Archaeology. 6 (2): 127–149. JSTOR 529360.
- ^ „ОПШТИНЕ И РЕГИОНИ У РЕПУБЛИЦИ СРБИЈИ, 2018” (PDF). stat.gov.rs (în sârbă). Statistical Office of the Republic of Serbia(d). Accesat în .
