David I al Scoției

În lumea de astăzi, David I al Scoției a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru oamenii de toate vârstele și domeniile de expertiză. De la apariția sa, David I al Scoției a captat atenția indivizilor și a experților deopotrivă, generând dezbateri, cercetări și analize în jurul implicațiilor și repercusiunilor sale în diferite domenii. În acest articol, vom explora în profunzime cele mai relevante aspecte legate de David I al Scoției, de la originea sa până la posibilele sale proiecții viitoare. Vom analiza impactul acestuia asupra societății, influența asupra culturii și importanța sa în domeniul academic, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și actualizată asupra acestei teme atât de semnificative astăzi.

David I al Scoției
Date personale
Nume la naștereDabíd mac Maíl Choluim
Născut1084
Scoția, Regatul Unit Modificați la Wikidata
Decedat24 mai 1153
Carlisle
ÎnmormântatAbația Dunfermline
PărințiMalcolm al III-lea al Scoției
Margareta de Wessex
Frați și suroriMatilda a Scoției[1]
Mary of Scotland, Countess of Boulogne][1]
Edgar al Scoției[1]
Duncan al II-lea al Scoției
Ethelred of Scotland]
Alexandru I al Scoției[2][1]
Edmund al Scoției[1] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMaud, Countess of Huntingdon] (din )[1] Modificați la Wikidata
CopiiEanric mac Dabíd][1]
Claricia of Scotland][3]
Hodierna of Scotland][3]
Malcolm of Scotland][3] Modificați la Wikidata
Ocupațiesuveran Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriconte
Familie nobiliarăCasa Dunkeld
Regele Scoției
Domnieaprilie sau mai 1124 – 24 mai 1153
Încoronareaprilie sau mai 1124, Scone
PredecesorAlexandru I al Scoției
SuccesorMalcolm al IV-lea al Scoției

David I (n. 1084, Scoția, Regatul Unit – d. , Carlisle, Anglia, Regatul Unit) a fost prinț de Cumbria (1113 - 1124), Conte de Northampton și Huntingdon și mai târziu rege al Scoției (1124-1153).

Cel mai tânăr fiu al lui Malcolm al III-lea al Scoției și a Margaretei de Wessex, David și-a petrecut primii ani în Scoția, dar la moartea părinților săi din 1193, a fost forțat să plece în exil, de către unchiul său, regele Donald al III-lea al Scoției. Este posibil ca după anul 1100, el să se fi retras la curtea regelui Henric I al Angliei, unde a fost influențat de cultura anglo-franceză.

Când fratele lui David, Alexandru I al Scoției, a murit în 1124, David a preluat regatul Scoției, cu ajutorul lui Henric I. El a fost forțat să se angajeze în lupta împotriva rivalului și nepotului său, Malcolm, fiul lui Alexandru. Se pare că luptele au durat timp de zece ani, implicând distrugerea regiunii Óengus. Victoria lui David a permis extinderea controlului asupra regiunilor îndepărtate. După moartea lui Henric I, David a susținut pretențiile fiicei lui Henric și ale propriei sale nepoate, Matilda, la tronul Angliei. În acest proces, el a intrat în conflict cu regele Ștefan al Angliei și a fost capabil să-și extindă puterea în nordul Angliei, în ciuda înfrângerii lui în Bătălia de la Standard din 1138.

Referințe

  • Anderson, Alan Orr (ed.), Early Sources of Scottish History: AD 500–1286, 2 Vols, (Edinburgh, 1922)
  • Clancy, Thomas Owen (ed.), The Triumph Tree: Scotland's Earliest Poetry, 550–1350, (Edinburgh, 1998)
  • Donaldson, G. (ed.), Scottish Historical Documents, (Edinburgh, 1970)
  • Freeland, Jane Patricia (tr.), and Dutton, Marsha L. (ed.), Aelred of Rievaulx : the lives of the northern saints, (Cistercian Fathers series 56, Kalamazoo, 2005), pp. 45–70
  • Forbes-Leith, William (ed.), Turgot, Life of St Margaret, Queen of Scotland, (Edinburgh, 1884)