În lumea de astăzi, Dionisie M. Pippidi este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Fie datorită relevanței sale istorice, a impactului asupra societății sau a influenței sale asupra culturii populare, Dionisie M. Pippidi a devenit un punct focal pentru dezbatere și reflecție. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Dionisie M. Pippidi și vom examina importanța acestuia în contextul actual. De la originea sa și până la posibilele sale consecințe, vom aprofunda într-o analiză aprofundată a Dionisie M. Pippidi și a rolului său în lumea modernă.
Dionisie M. Pippidi | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [2] ![]() Craiova, România[2] ![]() |
Decedat | (87 de ani)[2] ![]() București, România[2] ![]() |
Căsătorit cu | Liliana Iorga (din ) ![]() |
Copii | Andrei Pippidi ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | elenist epigrafist ![]() |
Limbi vorbite | limba română[3][4] ![]() |
Activitate | |
Premii | doctorat honoris causa de l'université de Lyon ()[1] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
![]() |
---|
Dionisie Mihail Pippidi (n. 17/30 decembrie 1905, Craiova – d. 19 iulie 1993, București) a fost un arheolog, epigrafist și istoric român, membru titular al Academiei Române. A fost șef de săpături pe șantierul de la Histria.
A fost bursier al Școlii române din Roma între anii 1931-1933. În 1964, Dionisie Pippidi a fost decorat cu Steaua Republicii Socialiste Române.[5]
Dionisie Pippidi s-a căsătorit, în 1943, cu Liliana Iorga, una dintre fiicele lui Nicolae Iorga. Fiul lor este istoricul Andrei Pippidi.
A publicat numeroase cărți și studii privitoare la orașele grecești de pe litoralul Mării Negre. Printre acestea menționăm -Din istoria Dobrogei. Geți și greci la Dunărea de Jos din cele mai vechi timpuri pînă la cucerirea romană[6], în colaborare cu D. Berciu, București 1965, Contribuții la istoria veche a României, 1967, Studii de istorie a religiilor antice, București, 1969[7]. De asemenea, a editat un corpus de inscripții -Inscriptiones Scythiae Minoris Graecae et Latinae[8] (Inscripțiile din Scythia Minor grecești și latine, București, 1983); primul volum al acestei serii reunește inscripțiile descoperite pe teritoriul orașului Histria, precum și pe cele din împrejurimile acestuia. A redactat studiul introductiv și comentariile la o ediție a Iliadei, (traducerea George Murnu)[9], apărută la Editura de Stat pentru Literatură și Artă în 1957. Deși cercetările au avansat de la momentul publicării acestor volume, contribuțiile sale rămîn semnificative pentru acest domeniu de studiu.
|title=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)