Egretă mare

În lumea de astăzi, Egretă mare este un subiect care a stârnit un mare interes și dezbatere în societate. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Egretă mare a devenit un element cheie care pătrunde în diferite sfere ale vieții de zi cu zi. De la politică la cultura populară, Egretă mare a lăsat o amprentă de neșters asupra lumii moderne. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Egretă mare și modul în care a afectat viețile oamenilor din întreaga lume. De la influența sa asupra economiei până la impactul asupra mediului, Egretă mare este un subiect care merită să fie analizat și discutat în profunzime.

Egretă mare
Stare de conservare

Risc scăzut (LC)  (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Pelecaniformes
Familie: Ardeidae
Gen: Ardea
Specie: A. alba
Nume binomial
Ardea alba
Linnaeus, 1758
Arealul A. alba (excluzând A. a. modesta)      Breeding range     Year-round range     Wintering range
Sinonime
  • Herodias egretta Boie, 1822
  • Casmerodius egretta Gloger, 1842
  • Casmerodius albus Oberholser, 1919
  • Egretta alba (Cramp and Simmons, 1977)
Modifică text Consultați documentația formatului

Egreta mare (Ardea alba) este o pasăre mare din familia Ardeidae, care este larg răspândită. Cele patru subspecii se găsesc în Asia, Africa, America și sudul Europei. Recent, s-a răspândit și în zonele mai nordice ale Europei. Distribuită în majoritatea regiunilor tropicale și temperate calde ale lumii, această specie construiește cuiburi în copaci, în colonii, în apropierea apei.

Taxonomie

Egreta mare a fost descrisă oficial în 1758 de naturalistul suedez Carl Linnaeus în cea de-a zecea ediție a lucrării sale Systema Naturae sub numele binomial Ardea alba. El a specificat localitatea tip ca fiind Europa.[2][3] Denumirea științifică provine din latinescul ardea, „stârc”, și alba, „alb”.[4]

Ca toate egretele, este membru al familiei stârcilor, Ardeidae. În mod tradițional clasificate împreună cu berzele în Ciconiiformes, Ardeidae sunt rude mai apropiate de pelicani și aparțin în schimb Pelecaniformes. Egreta mare — spre deosebire de egretele tipice — nu aparține genului Egretta, ci împreună cu stârcii mari este astăzi plasată în Ardea. Cu toate acestea, în trecut a fost uneori plasată în Egretta sau separată într-un gen monotipic Casmerodius.

Subspecii

În diferite părți ale lumii se găsesc patru subspecii, care diferă foarte puțin.[5] Cea mai mică subspecie, A. a. modesta, provine din Asia și Australasia și unii taxonomiști o consideră o specie cu drepturi depline, egreta mare de est (Ardea modesta), dar majoritatea oamenilor de știință o tratează ca pe o subspecie.[5]

  • Ardea alba alba Linnaeus, 1758 – întâlnită în Europa și în Palearctica
  • Ardea alba egretta Gmelin, JF, 1789 – întâlnită în America
  • Ardea alba melanorhynchos Wagler, 1827 – întâlnită în Africa
  • Ardea alba modesta Gray, JE, 1831 – întâlnită în India, Asia de Sud, Asia de Est și Oceania

Galerie

Note

  1. ^ BirdLife International (). „Ardea alba”. IUCN Red List of Threatened Species. 2019: e.T22697043A155465940. doi:10.2305/IUCN.UK.2019-3.RLTS.T22697043A155465940.en Accesibil gratuit. Accesat în . 
  2. ^ Linnaeus, Carl (). Systema Naturae per regna tria naturae, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis (în Latin). 1 (ed. 10th). Holmiae (Stockholm): Laurentii Salvii. p. 144. 
  3. ^ Mayr, Ernst; Cottrell, G. William, ed. (). Check-List of Birds of the World. 1 (ed. 2nd). Cambridge, Massachusetts: Museum of Comparative Zoology. p. 203. 
  4. ^ Jobling, James A (). The Helm Dictionary of Scientific Bird Names. London: Christopher Helm. pp. 37, 54. ISBN 978-1-4081-2501-4. 
  5. ^ a b Gill, Frank; Donsker, David; Rasmussen, Pamela, ed. (decembrie 2023). „Ibis, spoonbills, herons, Hamerkop, Shoebill, pelicans”. IOC World Bird List Version 14.1. International Ornithologists' Union. Accesat în . 

Legături externe