Erebus

Astăzi, Erebus joacă un rol fundamental în societatea noastră. Impactul său este atât de mare încât a depășit granițele și culturile, influențându-ne viața în moduri de neimaginat. De la începuturile sale și până în prezent, Erebus a fost obiect de studiu, dezbatere și admirație. În acest articol, vom explora importanța lui Erebus în diferite domenii, analizând relevanța sa în lumea actuală și proiecția sa în viitor. De la origini și până la impactul de astăzi, Erebus a marcat un înainte și după în modul în care trăim, gândim și relaționăm cu mediul nostru.

Pentru alte sensuri, vedeți Erebus (dezambiguizare).
Erebus
CivilizațiaReligia în Roma antică
religia în Grecia Antică  Modificați la Wikidata
Căsătorit cuNyx
Nox]  Modificați la Wikidata
UrmașiNemesis[1]
Charon[1]
Hemera[1]
Discordia
Hypnos[1]
Thanatos[1]
Momus][1]
Geras]
Oneiroi][1]
Aether[1]
Phantasos]
Epiphron]
Eleos]
Moros]
Keres][1]
Hybris]
Hesperide
Amicitia]
Contentio]
Dumiles]
Epaphus]
Euphrosyne]
Fraus]
Eros
Somnus]
Dies]  Modificați la Wikidata
TatăHaos  Modificați la Wikidata
MamăCaligo]  Modificați la Wikidata
BunicChronos]  Modificați la Wikidata
BunicăAnanke  Modificați la Wikidata
FrațiNyx
Eros  Modificați la Wikidata

Erebus, sau Erebos, este personificarea întunericului primordial. Erebus este fiul lui Chaos, vidul inițial din care s-au dezvoltat toate lucrurile, știut ca și Întunericul. Conform Teogeniei lui Hesiod, Erebus s-a născut odată cu Nyx (Noaptea), și este tatăl lui Aether (atmosfera superioară) și Hemera (Ziua). Charon, luntrașul care conducea morții peste râurile din regiunea infernală, este presupus a fi fiul lui Erebus și Nyx.

În legendele ulterioare, Erebus este echivalent cu infernul subteran. În această versiune, Hades era împărțit în două regiuni: Erebus, prin care toți morții trebuiau să treacă imediat după ce muriseră, și Tartar, regiunea cea mai adâncă, unde erau ținuți prizonieri Titanii. În comedia lui Aristofan "Păsările" se spune că Erebus și Nyx sunt și părinții lui Eros, zeul dragostei.

Numele lui Erebus este deseori folosit (metaforic) pentru Hades.

Vezi și


Bibliografie

  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989
  • Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
  • George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
  • N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2

Legături externe

  1. ^ a b c d e f g h i Encyclopedia of Ancient Deities (1st edition)], p. 170  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)