În lumea de astăzi, Dialogurile morților este un subiect de mare interes și relevanță care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și sectoarele societății. Impactul său a fost resimțit în diferite sfere, de la politică la cultura populară, iar influența sa nu dă semne de diminuare. În acest articol, vom explora în profunzime importanța și domeniul de aplicare a Dialogurile morților, analizând implicațiile și consecințele sale în diferite domenii. De la origini și până la evoluția sa de astăzi, Dialogurile morților a generat dezbateri și controverse, făcând esențială înțelegerea naturii și a impactului său asupra societății contemporane.
Dialogurile morților | |
Volume | |
---|---|
Q16737947 Menippos and Chiron | |
Informații generale | |
Autor | Lucian din Samosata ![]() |
Gen | dialog |
Ediția originală | |
Titlu original | Dialogi mortuorum Νεκρικοί διάλογοι |
Limba | limba greacă veche ![]() |
Ediția în limba română | |
Traducător | Ștefan Bezdechi |
Editură | Eminescu |
Data apariției | 1944 |
Modifică date / text ![]() |
Dialogurile morților (în greacă Νεκρικοί Διάλογοι, transliterat: Nekrikoi dialogoi) este o lucrare din 166 și 167 de Lucian din Samosata cu dialoguri între zei sau personaje din mitologia greacă și unele personaje reale sau fictive și eroi ai Greciei clasice și elenistice, chiar și unele romane. Aceste dialoguri, 30 în total, au loc în lumea de dincolo păgână greacă, Hades, astfel încât majoritatea personajelor au decedat deja. Colecția face parte dintr-un grup format cu alte trei dialoguri ale sale: Dialogurile zeilor, Dialoguri marine și Dialogurile curtezanelor, în care zeii Olimpului, zeii și creaturile mării și alte personaje conversează.[1]
Dialogurile morților și Dialogurile zeilor au apărut într-un volum dublu în 1944 la editura Eminescu, colecția Biblioteca Eminescu, în traducerea lui Ștefan Bezdechi.